Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OPERATĂ
Rezultatele 51 - 60 din aproximativ 112 pentru OPERATĂ.
FOTOGRAMMÉTRU , fotogrammetre , ( 1 ) s . n . , fotogrammetri , ( 2 ) s . m . 1. S . n . Aparat cu care se iau fotograme . 2. S . m . Tehnician care se ocupă cu operații de
FOTOREPRODÚCERE , fotoreproduceri , s . f . Ansamblu de operații prin care se execută pe cale fotografică , după un original , negativele și pozitivele necesare obținerii clișeelor pentru tipar . - Foto - +
GESTIÚNE , gestiuni , s . f . Administrare a bunurilor unei întreprinderi , instituții sau persoane ; răspunderea păstrării bunurilor și a mânuirii fondurilor unei întreprinderi , instituții sau persoane ; ansamblu de operații privind primirea , păstrarea și eliberarea unor bunuri materiale aparținând altcuiva ; ( concr . ) totalitate a bunurilor încredințate cuiva în vederea administrării lor . [ Pr . : - ti -
GRÉDER , gredere , s . n . Mașină folosită pentru diverse operații de construire și de întreținere a drumurilor , îndeosebi pentru
GRESÓR , gresoare , ( 1 ) s . n . , gresori , ( 2 ) s . m . 1. S . n . Dispozitiv al unei mașini care servește la gresaj ; ungător . 2. S . m . Muncitor care efectuează operații de
INSTALÁȚIE , instalații , s . f . 1. Faptul de a ( se ) instala . 2. Ansamblu de construcții , de mașini etc . montate astfel încât să formeze un tot în scopul executării unei anumite funcțiuni sau operații în procesul de
INTERMEDIÁR , - Ă , intermediari , - e , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care se află cuprins între elementele extreme ale unei mulțimi , care este ( relativ ) la mijloc ; care face trecerea de la ceva la altceva . 2. S . m . și f . Persoană care , de obicei în schimbul unui avantaj bănesc , face legătura între vânzător și cumpărător sau încheie o tranzacție între două părți , cu împuternicirea acestora ; persoană care mijlocește încheierea unei operații ( economice ) ; mijlocitor . V. mediator . [ Pr . : - di -
LĂCĂTÚȘ , lăcătuși , s . m . Meșteșugar , lucrător care face sau repară lacăte , broaște , chei etc . sau care efectuează operații de ajustare , de asamblare etc . a pieselor
LICÉNȚĂ , licențe , s . f . 1. Titlu obținut la terminarea studiilor superioare , pe baza unui examen prin care se dobândește dreptul de a exercita profesiunea corespunzătoare studiilor făcute ; examen dat pentru obținerea acestui titlu ; p . ext . diplomă care conferă acest titlu . 2. Autorizație dată de stat unei persoane pentru exercitarea unui negoț special , pentru operații de import și de export etc . 3. Contract prin care posesorul unui brevet de invenție cedează cuiva dreptul de exploatare a invenției sale . 4. Atitudine , ținută care depășește limitele bunei - cuviințe ; lipsă de respect pentru formele obișnuite . 5. ( În sintagma ) Licență poetică = abatere ușoară de la regulile gramaticale ale limbii , cerută de necesitatea rimei , ritmului sau din dorința de a realiza o notă stilistică
MĂSURĂTÓR , - OÁRE , măsurători , - oare , adj . , subst . 1. Adj . ( Rar ) Care măsoară ; cu care se măsoară . 2. S . m . și f . Persoană care măsoară ceva ; spec . lucrător care efectuează operații de măsurare . 3. S . n . și f . Nume dat unor obiecte care servesc la
MANÉVRĂ , manevre , s . f . 1. ( De obicei la pl . ) Deplasare organizată și rapidă a unor unități militare pentru a lovi pe adversar sau pentru a respinge lovitura lui ; p . ext . luptă . 2. Ansamblu de operații executate pentru a alcătui sau a desface o garnitură de tren , pentru a deplasa vagoanele în direcția voită etc . 3. Manipulare a unui aparat , a unui dispozitiv tehnic etc . 4. Fig . ( Mai ales la pl . ) Uneltire întreprinsă de cineva pentru a - și atinge scopurile ;