Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LOCUI
Rezultatele 51 - 60 din aproximativ 129 pentru LOCUI.
DRAVIDIÁN , - Ă , dravidieni , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană ( de rasă intermediară între negri și albi ) care locuiește în unele regiuni din India , Sri Lanka și Pakistan sau este originară de acolo . 2. Adj . Care aparține dravidienilor ( l ) , privitor la dravidieni . [ Pr . : - di -
EXTÉRN , - Ă , externi , - e , adj . , s . m . și f . I. Adj . 1. Care se află așezat în afară ; din afară , exterior ; străin . 2. ( Despre medicamente ) Care se aplică numai pe suprafața corpului . II. S . m . și f . 1. Elev , ucenic care locuiește și ia masa în afara școlii sau a locului unde învață meseria . 2. Student în medicină care , în urma unui examen , este admis să facă practică în
FANARIÓT , - Ă , fanarioți , - te , s . m . , adj . 1. S . m . Grec din păturile înstărite care locuia în cartierul Fanar din Constantinopol ; spec . demnitar al Porții Otomane ori dregător sau domn în țările românești care provenea din această pătură greacă înstărită . 2. Adj . Care aparține fanarioților ( 1 ) , privitor la fanarioți ; caracteristic fanarioților ; fanariotic . [ Pr . : - ri -
GĂGĂÚZ , - Ă , găgăuzi , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană care aparține unei populații de origine turcă , dar de religie creștină , care locuiește în România ( Dobrogea ) , în sudul Republicii Moldova , Ucraina , Bulgaria , Turcia . 2. Adj . Care aparține găgăuzilor ( 1 ) , privitor la
GĂZDUÍ , găzduiesc , vb . IV . 1. Tranz . A primi pe cineva în casa sa o anumită vreme , dându - i adăpost ( și mâncare ) . 2. Intranz . A rămâne ( să locuiască și să mănânce ) câtva timp în casa cuiva . - Gazdă + suf . -
GAÉLI s . m . pl . Populație de origine celtică ce a locuit în vechime Irlanda și
GERMÁN , - Ă , germani , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . ( La pl . ) Denumire generală dată unor popoare indo - europene care au locuit , în antichitate , în centrul , vestul și nordul Europei ; ( și la sg . ) persoană aparținând unuia dintre aceste popoare . 2. S . m . și f . Persoană care face parte din populația de bază a Germaniei sau este originară de acolo . 3. Adj . Care aparține Germaniei sau germanilor ( 1 , 2 ) , privitor la Germania sau la germani ;
GLOB , globuri , ( 1 , 2 ) s . n . , globi , ( 3 ) s . m . 1. S . n . Corp sferic sau sferoidal . 2. S . n . Planeta locuită de oameni ; Pământul . 3. S . m . ( În sintagma ) Glob ocular ( sau al ochiului ) = parte a ochiului , de formă sferoidală , adăpostită în
GNOM , gnomi , s . m . Fiecare dintre spiritele despre care se credea că locuiesc în interiorul pământului , păzind bogățiile lui
... HĂLĂDUÍ , hălăduiesc , vb . IV . Intranz . 1. ( Pop . ) A trăi undeva în voie , în libertate , în liniște ; p . ext . a locui
HABITÁT , habitate , s . n . Suprafață locuită de o populație , de o specie de plante sau de animale ;