Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LIMBĂ
Rezultatele 51 - 60 din aproximativ 392 pentru LIMBĂ.
... LIMBÚȚĂ , limbuțe , s . f . Diminutiv al lui limbă . - Limbă
... MAGHIARÍSM , maghiarisme , s . n . Termen , expresie , construcție proprie limbii maghiare , împrumutată ( fără necesitate ) de altă limbă
... MAGHIARIZÁ , maghiarizez , vb . I . 1. Refl . și tranz . A ( se ) asimila cu populația de limbă
... METALÍMBĂ , metalimbi , s . f . Totalitatea enunțurilor despre o anumită limbă ( naturală sau formalizată ) supusă analizei ; metalimbaj . - Meta - + limbă
NEOLATÍN , - Ă , neolatini , - e , adj . ( Despre limbi ) Care continuă limba latină ; romanic ; ( despre popoare ) care descinde din romani , de origine latină . [ Pr . : ne -
... NEOLOGÍSM , neologisme , s . n . Cuvânt împrumutat de curând din altă limbă sau creat recent într - o limbă
PANROMÁNIC , - Ă , panromanici , - ce , adj . Care aparține ( tuturor ) popoarelor sau limbilor romanice ori neolatine , privitor la popoarele sau la limbile romanice sau neolatine . - Pan ^1 - +
ROMÂNIZÁ , românizez , vb . I . Tranz . A da unui cuvânt sau unei expresii străine introduse în limba română o formă potrivită cu normele , cu structura acestei limbi . - Român + suf . -
ROMÂNIZÁT , - Ă , românizați , - te , adj . 1. Care a trecut ( în anumite împrejurări istorice ) la naționalitatea română ; care a devenit român ( I 1 ) . 2. ( Despre cuvinte și expresii străine intrate în limba română ) Care a căpătat o formă potrivită cu structura limbii
ROTACÍSM , rotacisme , ( 2 ) s . n . 1. Fenomen fonetic care constă în transformarea unei consoane intervocalice în " r " . 2. Transformarea , în limba română , a lui " n " intervocalic în " r " , la cuvintele moștenite din limba
... a ( se ) desprinde de cineva sau de ceva . Se rupseră din grămadă . 7. Tranz . Fig . A se exprima cu greu într - o limbă străină , a ști foarte puțin o limbă