Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CUNOAȘTERE
Rezultatele 51 - 60 din aproximativ 64 pentru CUNOAȘTERE.
REDUCȚIONÍSM s . n . Modalitate de explicare sau interpretare a unor fenomene , structuri sau valori complexe ale realității sau ale cunoașterii , prin reducerea lor la concepte , structuri , legi sau configurații mai
SCEPTICÍSM s . n . 1 Concepție care pune la îndoială posibilitatea cunoașterii veridice a realității lumii exterioare sau , în general , a oricărei cunoștințe certe , punând accentul pe caracterul relativ incomplet și imprecis al acesteia . 2 Atitudine de neîncredere , de îndoială față de cineva sau de
SEMANTICÍSM s . n . ( Astăzi rar ) Curent neopozitivist care , pornind de la problemele filozofice ridicate de formalizare , contestă caracterul obiectiv al cunoașterii la nivelul treptei
SENSÍBIL , - Ă , sensibili , - e , adj . , s . f . I. Adj . 1. ( Despre oameni ) Care resimte puternic orice impresie fizică sau morală , care are o sensibilitate deosebită . 2. ( Despre materie , lucruri , fenomene etc . ) Care poate fi perceput și cunoscut la nivelul treptei senzoriale a cunoașterii , prin intermediul senzației . 3. ( Despre instrumente , aparate , materiale ) Care reacționează la cele mai mici variații ale unor agenți externi . 4. ( Despre materiale fotografice ) Care are însușirea de a înregistra acțiunea luminii sub forma unei imagini latente ce poate fi făcută vizibilă prin developare . II. S . f . Treapta a șaptea a modurilor major și minor , situată la o septimă superioară față de
STOICÍSM s . n . 1. Curent filozofic în Grecia și Roma antică , care conținea elemente materialiste în ceea ce privește problema cunoașterii și care în domeniul eticii susținea că oamenii trebuie să trăiască potrivit rațiunii , să renunțe la pasiuni și la plăceri , să considere virtutea ca singurul bun adevărat și să se dovedescă neclintiți în fața vicisitudinilor vieții . 2. Tărie , fermitate morală în încercările vieții . [ Pr . :
TEHNOLOGÍSM s . n . Orientare sociologică contemporană care subapreciază personalitatea umană , cunoașterea și creația de valori în domeniul umanistic , al artei etc . , datorită excesului
... TELEGNÓZIS s . n . ( Psih . ) Cunoaștere
TEORÍE , teorii , s . f . 1. Formă superioară a cunoașterii științifice care mijlocește reflectarea realității . 2. Ansamblu sistematic de idei , de ipoteze , de legi și concepte care descriu și explică fapte sau evenimente privind anumite domenii sau categorii de fenomene . 3. ( În sintagme ) Teoria informației = teorie matematică a proprietăților generale ale surselor de informație , ale posibilităților de păstrare și de transmitere a informațiilor etc . Teoria literaturii = ramură a științei literaturii care studiază trăsaturile generale ale creației literare , curentele și metodele artistice etc . Teoria relativității = teorie a relațiilor dintre spațiu , timp și mișcare a materiei , în care legile fundamentale ale fenomenelor fizice sunt enunțate într - o formă valabilă atât pentru viteze relative mici ale corpurilor , cât și pentru viteze relative foarte mari , apropiate de viteza luminii . 4. Partea teoretică a instrucției militare . [ Pr . : te -
TEOZOFÍE s . f . Doctrină filozofică - religioasă de origine orientală , care susține teoria cunoașterii nemijlocite a esenței divinității . [ Pr . : te -
TRĂIRÍSM s . n . Curent în gândirea filozofică românească dintre cele două războaie mondiale , care , proclamând primatul instinctelor și al inconștientului asupra rațiunii , susținea că nu se poate ajunge la cunoașterea diferitelor aspecte și fenomene ale vieții decât prin trăirea mistică . [ Pr . : tră - i - ] - Trăire + suf . -
TRANSCÉNDE , transcend , vb . III . Tranz . 1. ( Livr . ) A trece dincolo de . . . , a păși peste . . . , a se ridica deasupra a ceva . 2. ( Fil . ) A depăși limita cunoașterii experimentale ,