Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CULOARE ROȘIE
Rezultatele 51 - 59 din aproximativ 59 pentru CULOARE ROȘIE.
SFÉCLĂ , sfecle , s . f . Specie de plante erbacee cu frunze lucioase și cu rădăcina cărnoasă de culoare albă sau roșie , folosită ca aliment , ca plantă furajeră sau în industrie , pentru extragerea zahărului ; nap (
CORCODÚȘ , corcoduși , s . m . Arbore sau arbust din familia rozaceelor , cu frunze eliptice , cu flori albe și cu fructe mici , de culoare galbenă , vânată sau roșie ( Prunus cerasifera ) . - Probabil din
ÍBIS , ibiși , s . m . Pasăre asemănătoare cu barza , de culoare albă ( Threskionis aethiopica ) sau roșie ( Guara rubra ) , cu cioc lung și curbat în jos , cu penajul alb sau roșu pe corp și negru pe cap și pe coadă , care trăiește în țările calde și se hrănește cu
RAC , raci , s . m . 1. Crustaceu comestibil acoperit cu o carapace tare , de culoare neagră - verzuie , care devine roșie la fiert , cu abdomenul inelat , cu cinci perechi de picioare , dintre care cea din față este în formă de clește ( Astacus fluviatilis ) . 2. ( Art . ) Numele unei constelații în dreptul căreia Soarele ajunge la solstițiul de vară . 3. Nume dat unor unelte care prind sau agață ca picioarele racului ( 1 ) : a ) dispozitiv folosit pentru fixarea coloanei de țevi de pompare în coloana de exploatare a unei sonde ; b ) dispozitiv folosit la prinderea și readucerea la suprafață a unor piese scăpate sau rămase accidental în gaura de sondă . 4. Ustensilă de uz casnic , confecționată din oțel , ascuțită și prevăzută cu un mâner , cu care se extrag dopurile din sticlele înfundate ; tirbușon . 5. ( Med . ; pop . )
PĂTLĂGEÁ , pătlăgele , s . f . 1. ( Determinat adesea , prin " roșie " ) Plantă erbacee legumicolă cu tulpina înaltă , cu frunze mari , penate și cu flori galbene , cultivată pentru fructul ei comestibil , sferic , roșu , zemos , bogat în vitamine ; roșie , tomată ( Lycopersicum esculentum ) ; p . restr . fructul acestei plante . 2. ( Determinat adesea prin " vânătă " ) Plantă erbacee legumicolă cu flori violete și cu fructe comestibile mari , ovale , cărnoase , de culoare violet - închis ; vânătă ( Solanum melongena ) ; p . restr . fructul acestei plante . [ Var . : pătlăgícă s .
MERIȘOR ^1 , merișori , s . m . 1. Diminutiv al lui măr ^1 . 2. Numele a doi arbori din familia rozaceelor , cu flori melifere ; a ) arbore originar din Siberia , cu frunze aproape rotunde , cu flori albe sau roz , cultivat pentru fructele sale din care se prepară dulceață ( Pirus baccata ) ; b ) ( reg . ) scoruș . 3. Mic arbust de munte cu frunze în permanență verzi , cu flori melifere de culoare albă sau roșiatică și cu fructe comestibile ; smirdar ( Vaccinium vitis idaea ) . 4. Cimișir . - Măr ^1 + suf . - ișor . MERIȘÓR^2 , merișoare , s . n . 1. Diminutiv al lui măr ^2 . 2. Fructul merișorului ^1 ( 2 ) , de mărimea unei cireșe sau a unei nuci , de culoare roșiatică sau galbenă , cu gust dulce , adesea întrebuințat pentru dulceață . 3. Fructul merișorului ^1 ( 3 ) , cu aspect de bacă roșie , comestibil . - Măr + suf . -
SCORȚIȘOÁRĂ s . f . 1. Scoarța aromatică , de culoare roșcată - cenușie , a scorțișorului , folosită drept condiment și în medicină . 2. ( Reg . ) Vopsea roșie ( obținută din lemnul unui arbore exotic ) . - Scoarță + suf . -
VERMILLON s . n . Sulfură roșie de mercur sau de antimoniu , folosită pentru fabricarea culorii roșu - viu ; culoare fabricată pe baza acestei sulfuri și întrebuințată în pictura de ulei . [ Pr . : - mi - ión ] - Cuv .
MĂTREÁȚĂ s . f . I. Părticele de epidermă de culoare albicioasă , care se desprind de pe pielea capului . II. 1. ( Bot . ) Mătasea - broaștei . 2. ( Reg . ) Plantă erbacee cu tulpina roșie , ramificată și cu flori trandafirii ( Peplis portula ) . 3. Compus : mătreață - de - arbori sau mătreața - brazilor = un fel de lichen care crește mai ales , zpânzurând ca niște firișoare alburii ; mătasea - bradului ( Usnea barbata ) . - Et . nec . Cf .