Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru COLOANĂ

 Rezultatele 51 - 60 din aproximativ 127 pentru COLOANĂ.

DEFILA

... DEFILÁ , defilez , vb . I . Intranz . ( Despre trupe sau despre o mulțime ) A trece în pas cadențat în coloană ( de marș ) prin față comandanților sau reprezentanților autorităților , pentru a da onorul , cu ocazia unei parade , a unei serbări sau a ...

 

DEGAJAT

... te , adj . 1. Eliberat de o îndatorire , de un obstacol ; ( despre oameni și gesturile lor ) cu mare libertate în mișcări ; nestânjenit , nonșalant . 2. ( Despre o coloană

 

DIASTIL

... DIASTÍL s . n . ( Arh . ) Intercolonament larg de dimensiunea a trei diametre de coloană

 

DIPTER

DIPTÉR , diptere , s . n . 1. ( La pl . ) Ordin de insecte cu o singură pereche de aripi și cu aparatul bucal adaptat pentru supt sau pentru înțepat și supt ; ( și la sg . ) insectă din acest ordin . 2. Edificiu antic înconjurat cu două șiruri de

 

DUBLAJ

DUBLÁJ , dublaje , s . n . Faptul de a dubla ; ( în special ) înregistrare a dialogului sau a cântecului vocal dintr - un film de către o altă persoană decât titularul rolului respectiv și cu maximum de sincronizare ; înlocuire a dialogului din coloana sonoră originală a unui film cu o versiune tradusă

 

ELUARE

... ELUÁRE , eluări , s . f . Proces de dizolvare și de separare a substanțelor dintr - o coloană

 

EUSTIL

EUSTÍL , eustiluri , s . n . Colonadă în care coloanele sunt distanțate între ele prin spații proporționate după diametrele lor . [ Pr . : e -

 

FOIȘOR

FOIȘÓR , foișoare , s . n . 1. Terasă deschisă ( ridicată mult deasupra pământului ) , cu acoperișul susținut de stâlpi sau de coloane ; cerdac , pridvor . 2. Construcție izolată în curtea sau în grădina unei case ; pavilion ,

 

FUS

FUS ^2 , fusuri , s . n . ( În industria pielăriei ) Unitate de măsură pentru piele , egală cu 929 cm^2 ; bucată de piele având această suprafață . [ Pl . și : fuse ] FUS ^1 , ( I ) fuse , ( II ) fusuri , s . n . I. 1. Unealtă de tors care servește la răsucirea firului și pe care se înfășoară firul pe măsură ce este tors , având forma unui bețișor lung și subțire , îngroșat la mijloc , cu capătul de sus ascuțit și cel de jos rotunjit și înțepenit într - o rotiță . 2. Organ al mașinilor de tors , cu ajutorul căruia se răsucește și pe care se înfășoară firul . II. 1. Nume dat unor părți ale mașinilor de țesut , de depănat etc . care seamănă la formă cu fusul ^1 ( I 1 ) . 2. Nume dat unor părți de mașini , de instalații etc . care îndeplinesc funcția de arbore sau de osie . 3. Trunchiul unui copac de la bază până la vârf , fară crengi . 4. Parte a unei coloane de arhitectură , cuprinsă între bază și capitel . 5. Corpul drept al ancorei , fără brațe și fară inel . 6. ( În sintagmele ) Fus sferic = porțiune din suprafața unei sfere cuprinsă între două cercuri mari care au un diametru comun . Fus orar = fiecare dintre cele ...

 

GALB

GALB , galburi , ( 1 ) s . n . ( Arhit . ) 1. Curbură a unui capitel , a unei console etc . ; p . ext . contur grațios al unui element de arhitectură sau de sculptură . 2. Parte a fusului unei coloane arcuite spre exterior , pentru a evita iluzia de strangulare . [ Var . : gálbă ( 1 ) galbe s .

 

GHEIZER

GHÉIZER , gheizere , s . n . Izvor intermitent de apă fierbinte și de vapori , de origine vulcanică , care aruncă apa , la intervale egale , până la mare înălțime , sub forma unei coloane (

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>