Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru COLȚ
Rezultatele 51 - 60 din aproximativ 69 pentru COLȚ.
PORCUȘÓR , porcușori , s . m . 1. Diminutiv al lui porc ; porculeț . 2. Specie de pește mărunt cu corpul în formă de fus , de culoare deschisă , cu un șir de pete negricioase pe laturi și cu două mustăți în colțul gurii , care trăiește în apele din regiunile de dealuri sau de șes ( Gobio gobio ) . - Porc + suf . -
RAGÁDĂ , ragade s . f . Rană superficială de formă liniară care se formează pe piele la colțul gurii , la nări , la anus sau pe mamelon în timpul
... REÎNCOLȚÍ , pers . 3 reîncolțéște , vb . IV. Intranz . A încolți , a germina din nou , a da din nou colț
... a unui zid construit pe un teren înclinat . 4. Aliniere a clădirilor de - a lungul unei străzi , astfel încât un colț al lor să fie ieșit mai mult în stradă . 5. Suprafață proeminentă , în formă de treaptă , pe fundul cocei unei ambarcații sau al unui hidroavion ...
SĂPĂLÍGĂ , săpăligi , s . f . Sapă ^1 mică , cu lama îngustă , având adesea doi sau trei colți la partea opusă tăișului , folosită mai ales în lucrări de legumicultură ; săpălugă . [ Pl . și : săpălige ] - Sapă ^1 + suf . -
SÁPĂ^3 , sape , s . f . ( La cai sau , mai rar , la alte animale ) Crupă . SÁPĂ^2 s . f . ( Pop . ) Faptul de a săpa . SÁPĂ^1 , sape , s . f . 1. Unealtă agricolă pentru săpat și prășit , alcătuită dintr - o lamă de oțel plană sau puțin concavă , fixată aproape perpendicular într - o coadă de lemn . 2. Dispozitiv care constituie extremitatea inferioară a garniturii de foraj , cu ajutorul căruia se sapă gaura de sondă . 3. Piesă metalică de la partea posterioară a afetului unui tun , care se înfige în pământ la tragere , servind astfel la fixarea tunului . 4. Fiecare dintre cei patru căpriori de la colțurile unei case
SARAZÍNĂ , sarazine , s . f . ( În evul mediu ) Hersă armată în partea inferioară cu colți de
SCARIFICATÓR , scarificatoare , s . n . 1. Mașină agricolă prevăzută cu mai multe cuțite subțiri dispuse vertical , care servește la afânarea pământului cu scopul de a asigura pătrunderea aerului la rădăcina plantelor . 2. Mașină rutieră prevăzută cu colți de oțel , cu ajutorul căreia se scormonește suprafața unui teren sau a unei șosele în refacere pentru a ușura executarea lucrărilor ulterioare . 3. Instrument medical format din mai multe lame tăioase acționate de un resort , folosit pentru crestarea superficială a pielii în scopuri terapeutice , pentru vaccinări
SCÓTĂ , scote , s . f . Parâmă folosită pentru fixarea colțului de jos al unei vele pe o navă cu
SÍLVIE , silvii , s . f . Nume dat mai multor păsări care se caracterizează prin cioc scurt și turtit , cu peri la colțuri , prin picioare puternice , aripi ascuțite și coada retezată (
... STEI , steiuri , s . n . Colț