Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ARME

 Rezultatele 51 - 60 din aproximativ 101 pentru ARME.

FITIL

FITÍL , fitiluri , s . n . 1. Fir de bumbac răsucit sau țesut , în formă de sfoară , șiret , panglică sau tub , care se introduce , spre a fi aprins , în mijlocul lumânărilor , într - un lichid inflamabil din aparatele de iluminat etc . 2. Șnur muiat într - o substanță inflamabilă , servind altădată la transmiterea focului pentru aprinderea încărcăturilor la armele de foc , iar azi pentru aprindrca încărcăturilor de exploziv în mine , în cariere etc . ; tub făcut din metal sau dintr - un material textil și umplut cu material inflamabil , servind în același

 

GHINT

GHINT , ghinturi , s . n . 1. Șanț în formă de spirală , făcut pe suprafața interioară a țevii unor arme de foc , pentru a imprima proiectilului o mișcare de rotație necesară menținerii stabilității acestuia pe o traiectorie dată . 2. Cui sau piron cu capătul lat și

 

GLONȚ

GLONȚ , gloanțe , s . n . Mic proiectil de oțel , de aramă sau de plumb , pentru unele arme de

 

HOPLOMAC

HOPLOMÁC , hoplomaci , s . m . Gladiator care era echipat cu arme grele , la vechii

 

HOPLOMAHIE

HOPLOMAHÍE , hoplomahii , s . f . Întrecere între gladiatori înarmați cu arme grele , la vechii

 

INFANTERIE

INFANTÉRIE s . f . Una dintre armele de bază , caracterizată prin faptul că duce lupta pe jos ;

 

LUNETIST

LUNETÍST , lunetiști , s . m . Trăgător specializat în folosirea armei cu lunetă . - Lunetă + suf . -

 

LUPTĂ

LÚPTĂ , lupte , s . f . 1. Încăierare , bătaie între două ( sau mai multe ) persoane ( de obicei fără folosirea armelor ) , care caută să se învingă una pe alta ( sau unele pe altele ) . 2. Ciocnire armată între două forțe inamice ; bătălie . 3. Străduință depusă de cineva pentru a învinge o greutate , o nevoie sau pentru a se apăra . 4. Străduință depusă de cineva pentru a combate o idee , o concepție , o deprindere ;

 

MĂNUNCHI

MĂNÚNCHI , mănunchiuri , s . n . 1. Cantitate de fire de grâu , de iarbă etc . care poate fi cuprinsă cu mâna ; mână , mănușă ( 2 ) . 2. ( De obicei urmat de determinări introduse prin prep . " de " ) Buchet de flori . 3. Mâner ( la unele arme ) , coadă , plăsea . [ Pl . și : ( rar , m . ) mănunchi . - Var . : mănúchi s .

 

MICROLIT

MICROLÍT , microlite , s . n . 1. Element cristalin microscopic , de formă prismatică sau tubulară , format prin cristalizarea topiturilor magmatice , care se găsește în uncie roci vulcanice . 2. ( La pl . ) Unelte și arme mici din piatră , folosite în comuna

 

MOBILIZA

MOBILIZÁ , mobilizez , vb . I . Tranz . 1. A chema sub arme , a convoca de urgență la unități ( în vederea războiului ) ; a trece de la starea de pace la cea de război . 2. A antrena o colectivitate la o acțiune sau la o activitate susținută , organizată și coordonată , de interes

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>