Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru AȚĂ

 Rezultatele 51 - 60 din aproximativ 60 pentru AȚĂ.

REȚEA

... REȚEÁ , rețele , s . f . 1. Împletitură de fire de ață , de sfoară , de sârmă etc . , lucrată cu ochiuri mari ; plasă , fileu ; p . ext . țesătură rară imitând acest fel de împletitură . 2. Obiect făcut din rețea ...

 

SAIA

... subțire ) de lână . SAIÁ^2 , saiele , s . f . ( Reg . ) Adăpost ( improvizat ) pentru vite , în special pentru oi . [ Pr . : sa - ia ] SAIÁ^1 , saiele , s . f . Ață

 

SENINEAȚĂ

... SENINEÁȚĂ s . f . ( Rar ) Seninătate [ Var . : ( reg . ) sănineáță s . f . ] - Senin + suf . - ață

 

SETCĂ

... SÉTCĂ , setci , s . f . ( Reg . ) Unealtă de pescuit formată dintr - o plasă de forme și dimensiuni variate , confecționată din ață subțire și care este fixată în apă cu ajutorul a două odgoane , cel superior cu plute , iar cel inferior cu greutăți , întrebuințată mai ...

 

SIBIAȘ

... SIBIÁȘ , sibiașe , s . n . Ață

 

SULĂ

SÚLĂ , sule , s . f . 1. Unealtă ( folosită de cizmari și de cojocari ) formată dintr - un ac lung și gros de oțel , drept sau curb , fixat într - un mâner , cu care se găurește pielea , talpa etc . spre a putea petrece acul sau ața prin ele . 2. ( Reg . ) Pește mic cu corpul foarte subțire și alungit ( Syngnatus

 

SUVEICĂ

... care servește la introducerea firului de bătătură în rostul urzelii ; suvelniță . 2. Piesă din mecanismul mașinii de cusut , în care se introduce un mosorel cu ață

 

TASMA

... TASMÁ , tasmale , s . f . ( Reg . ) Fir sau panglică de mătase , de ață

 

TUȘINA

TUȘINÁ , tușinez , vb . I . 1. Tranz . ( Reg . ) A tunde oile pe sub pântece și între picioarele dinapoi , pentru a ușura mulsul și suptul mieilor . 2. A tunde scurt părul , barba sau mustața cuiva . 3. A tăia ațele , destrămaturile de la capetele sau de pe laturile unei țesături , ale unei împletituri . 4. A tunde iarba ; a aranaja ( la același nivel ) frunzișul unor arbori sau

 

URECHE

URÉCHE , urechi , s . f . I. 1. Fiecare dintre cele două organe ale auzului și echilibrului , așezate simetric de o parte și de cealaltă a capului omului și mamiferelor , alcătuite dintr - o parte externă , una mijlocie și una internă . 2. Fig . Facultatea de a auzi ; simțul auzului ; auz . II. ( Pop . ) Organul respirator al peștilor ; branhie . III. P . anal . 1. Gaura acului ( prin care se petrece ața sau sfoara ) . 2. Cheotoarea de piele sau de pânză care se coase la marginea posterioară de sus a ghetelor sau a cizmelor , cu ajutorul căreia se trage încălțămintea în picior . 3. Toartă ; inel , belciug . 4. ( La pl . ) Porțiune ieșită în afară dintr - o lucrare de zidărie , amenajată pentru a ușura fixarea unui toc de fereastră sau de ușă , pentru a susține un ornament

 

<<< Anterioarele