Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNRUDI
Rezultatele 51 - 60 din aproximativ 63 pentru ÎNRUDI.
PECARÍ s . m . ( Rar ) Specie de mamifer înrudit cu porcul sălbatic , care trăiește în America ( Dicotyles
PITÁRCĂ , pitărci , s . f . ( Reg . ) Numele a două specii de ciuperci înrudite cu mânătarca , dintre care una este comestibilă ( Boletus scaber ) , iar cealaltă comestibilă sau otrăvitoare ( Boletus luridus ) . - Probabil contaminare între pită și
PITOÁȘCĂ , pitoaște , s . f . ( Reg . ) Specie de ciupercă comestibilă , înrudită cu mânătarca ( Boletus granulatus ) . - Pită + suf . -
PLĂTÍCĂ^2 , plătici , s . f . Arbore mare înrudit cu salcâmul , originar din America , cultivat și la noi pentru a forma perdele de protecție ; glădiță ( Gleditschia triacanthos ) . - Et . nec . PLĂTÍCĂ^1 , plătici , s . f . Pește de apă dulce din familia ciprinidelor , cu corpul turtit lateral , cu capul mic și scurt ( Abramis
PRAZ , praji , s . m . Plantă erbacee legumicolă din familia liliaceelor , înrudită cu ceapa , cu tulpina cilindrică , groasă și înaltă , cu frunzele lanceolate și cu bulb cărnos ( Allium
... RUDÍ , rudesc , vb . IV . Refl . ( Înv . ) A se înrudi
SARMÁȚI s . m . pl . Veche populație indo - europeană nomadă , înrudită cu sciții , care a populat teritoriile din jurul Mării Negre și a fost asimilată de slavii vechi , de geto - daci
SCONCS , sconcși , ( 1 ) s . m . , sconcsuri , ( 2 ) s . n . 1. S . m . Mic mamifer carnivor din America , înrudit și asemănător cu dihorul , vânat sau crescut pentru blana sa prețioasă , de diverse culori ( Mephitis mephitis ) . 2. S . n . Blana prelucrată a sconcsului (
SCOPOLAMÍNĂ , scopolamine , s . f . Alcaloid înrudit cu atropina , extras din frunzele și semințele mai multor plante solanacee și folosit în
SPURCÁCI , spurcaci , s . m . Pasăre migratoare , înrudită cu dropia , de mărimea unei găini , brună pe spate și albicioasă pe pântece ( Otis tetrax ) . [ Var . : spârcáci s . m . ] - Spurc ( reg . " excremente " < lat . ) + suf . -
TĂTÁR , - Ă , tătari , - e s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană care face parte din populația de bază a Republicii Tătare sau din grupurile etnice ( înrudite ca limbă cu această populație ) stabilite în cursul istoriei în diferite regiuni din Asia și Europa . 2. Adj . Care aparține tătarilor ( 1 ) , privitor la tătari ;