Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNCONJURA
Rezultatele 51 - 60 din aproximativ 87 pentru ÎNCONJURA.
FRÉTĂ , frete , s . f . 1. Tub sau inel metalic montat la exteriorul unui tub sau al unui ansamblu de piese , pentru a le consolida . 2. Fir metalic înfășurat pe un tub sau pe un ansamblu de piese pentru a le mări rezistența . 3. Piesă de metal în formă de inel sau de elice , care înconjoară barele armăturii longitudinale ale unei piese de beton
FULGURÁNT , - Ă , fulguranți , - te , adj . Înconjurat de
HÍDRĂ , hidre , s . f . 1. ( La pl . ) Gen de celenterate cu corpul de forma unui sac , care au , la un capăt , gura înconjurată de 6 - 8 tentacule și , la celălalt capăt , un fel de disc cu care se fixează pe un suport ( Hydra ) ; ( și la sg . ) animal care face parte din acest gen . 2. ( Mitol . ) Monstru fabulos închipuit ca un șarpe uriaș cu mai multe capete , care , tăiate , creșteau la loc . [ Var . : ídră s .
IMINÉI s . m . pl . Pantofi cu vârful ascuțit , purtați în trecut de țărani ; pantofi de modă turcească , cu căputa înconjurând călcâiul , făcuți din marochin și purtați odinioară de
INCÍNTĂ , incinte , s . f . 1. Spațiu ( mare ) închis în interiorul unei construcții . 2. Suprafață de teren înconjurată din toate părțile de construcții , de amenajări . 3. ( În sintagma ) Incintă acustică = casetă de lemn de construcție specială în care sunt fixate unul sau mai multe difuzoare în scopul ameliorării caracteristicilor acustice ale acestora ;
INÉL , inele , s . n . 1. Cerc mic de metal ( prețios , cu pietre scumpe ) care se poartă ca podoabă pe deget . 2. Obiect în formă de cerc , având diverse întrebuințări practice ; verigă , belciug . 3. Arteră de circulație , cu traseu circular sau poligonal , care înconjură o localitate și leagă capetele șoselelor exterioare care conduc la această localitate . 4. ( La pl . ) Zone inelare concentrice care se observă într - o secțiune transversală făcută în tulpina sau rădăcina plantelor lemnoase și care indică vârsta acestora și creșterea lor în grosime . 5. Fiecare dintre segmentele din care este alcătuit corpul unor
ÍNSULĂ , insule , s . f . 1. Întindere de pământ înconjurată din toate părțile de apă , situată fie într - un ocean , mare sau lac , fie în cadrul albiei unei ape curgătoare . 2. ( În sintagma ) Insulă plutitoare = formație compactă de rădăcini și ramuri de plante rupte care plutesc pe un curs de apă , având aspectul unei insule ( 1 ) ;
INTRAMONTÁN , - Ă , intramontani , - e , adj . ( Despre depresiuni , regiuni , drumuri etc . ) Care se află înconjurat de munți , care are loc între
MIOPLÁSMĂ , mioplasme , s . f . Protoplasmă care înconjură nucleul celulei musculare . [ Pr . : mi -
NĂVÓD , năvoade , s . n . Unealtă de pescuit formată dintr - o plasă mare prevăzută la mijloc cu un sac , cu care se înconjură și se adună peștele de pe suprafețe întinse de apă . [ Var . : ( reg . ) nevód s .
NERV , nervi , s . m . 1. Organ de transmisiune a impulsului nervos , care unește sistemul nervos central cu periferia organismului ( piele , organe de simț , mușchi , glande etc . ) și care este format din mănunchiuri de fibre reprezentând prelungirile neuronului înconjurate de o teacă constituită din mielină . 2. ( Bot . ; rar ) Nervură ( 1 ) . 3. Fig . ( La sg . ) Putere , vigoare ; energie ; ritm