Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNCEPUTURI

 Rezultatele 51 - 60 din aproximativ 95 pentru ÎNCEPUTURI.

HIPERMENOREE

HIPERMENORÉE , hipermenoree , s . f . Menstruație foarte abundentă , întâlnită la începutul menopauzei , în unele boli uterine , în cancerul uterin

 

HIPOMENOREE

HIPOMENORÉE , hipomenoree , s . f . Menstruație redusă cantitativ , întâlnită în unele boli endocrine , la începutul sau la sfârșitul menopauzei

 

HUSITISM

HUSITÍSM s . n . Mișcare religioasă și social - politică , fundată la începutul sec . XV de Jan Hus , îndreptată împotriva papalității și feudalilor

 

INAUGURA

INAUGURÁ , inaugurez , vb . I . Tranz . A deschide în mod solemn activitatea unui așezământ , a unei expoziții , a unui local etc . ; p . gener . a marca începutul într - o activitate ; într - un

 

INCOATIV

INCOATÍV , - Ă , incoativi , - e , adj . ( Despre verbe ) Care exprimă începutul unei acțiuni . [ Pr . : - co -

 

INDEX

ÍNDEX , indexuri , ( 1 ) s . n . , indecși , ( 2 ) s . m . 1. S . n . Listă alfabetică sau pe materii pusă la sfârșitul sau la începutul unei cărți sau apărută în volum separat , cuprinzând materiile , autorii sau cuvintele conținute în ea , cu indicarea paginilor ( și a volumelor ) unde se găsesc ; indice ( 5 ) . 2. S . m . Degetul arătător . [ Acc . și : ( 2 )

 

INDICATIV

INDICATÍV , - Ă , indicativi , - e , adj . , s . n . 1. Adj . ( Rar ) Care indică , care îndrumă . 2. Adj . ( Gram . ; în sintagma ) Mod indicativ ( și substantivat , n . ) = mod personal care exprimă , de obicei , o acțiune prezentată de către vorbitor ca reală . 3. S . n . Tot ceea ce servește pentru a indica ceva . 4. S . n . Denumire convențională atribuită unităților militare , comandanților și unor ofițeri din statele - majore în scopul păstrării secretului și pentru a nu fi recunoscute de inamic . 5. S . n . Semnal de identificare la începutul sau sfârșitul programului ( de radio și de

 

INIȚIA

INIȚIÁ , inițiez , vb . I. 1. Tranz . și refl . A ( se ) introduce într - un domeniu de activitate în care nu a lucrat ; a da cuiva sau a căpăta primele cunoștințe . 2. Tranz . A face începutul , a pune bazele unei acțiuni , a organiza o mișcare , o activitate . [ Pr . : - ți -

 

INTONA

INTONÁ , intonez . vb . I . Tranz . 1. A cânta începutul unui cântec , a da tonul pentru începerea unui cântec ; p . gener . a executa un cântec ; a cânta . 2. A accentua , a rosti cu un anumit ton un cuvânt , o frază . [ Var . : ( pop . ) întoná vb .

 

INTRODUCERE

INTRODÚCERE , introduceri , s . f . Acțiunea de a ( se ) introduce și rezultatul ei . 1. Băgare , vârâre . 2. Capitol al unei lucrări sau parte de la începutul ei , în care se prezintă , în linii generale , intențiile acesteia , elementele sau noțiunile fundamentale necesare înțelegerii ei ; introducție . 3. Lucrare științifică în care se expun noțiunile generale , elementare sau pregătitoare ale unui domeniu de cunoștințe . - V.

 

IZVOR

IZVÓR , izvoare , s . n . 1. Apă subterană care iese sau țâșnește la suprafața pământului ; fântână . 2. Loc de unde izvorăște la suprafața pământului un izvor ( 1 ) , o apă curgătoare ; începutul unui râu ; obârșie . 3. Sursă de lumină sau de căldură . 4. Fig . Lucru din care provine ceva ; origine ( a unui lucru ) ; sursă . 5. Document , text original ( istoric ,

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>