Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ALTĂ
Rezultatele 491 - 500 din aproximativ 933 pentru ALTĂ.
INTERCALÁ , intercalez , vb . I . Tranz . și refl . A ( se ) introduce ceva într - un șir , a ( se ) adăuga între altele , a ( se ) pune ceva
INTERCALÁRĂ , intercalare , adj . Cultură intercalară ( În sintagma ) = cultura unei plante timpurii printre rândurile de plante târzii ale unei alte
INTERCALÁT , - Ă , intercalați , - - te , adj . Care este introdus , adăugat , pus printre altele . - V.
INTERCONECTÁ , interconectez , vb . I . Tranz . A stabili căi de transferare a energiei electromagnetice între două sau mai multe sisteme care funcționau înainte independent unele de
INTERCONECTÁT , - Ă , interconectați , - te , adj . Care stabilește conexiuni între mai multe elemente care funcționau înainte independent unele de altele . - V.
... INTERDISCIPLINARITÁTE s . f . 1. Caracterul a ceea ce este interdisciplinar . 2. Transfer de concepte și metodologie dintr - o disciplină ( 2 ) în alta
... INTERLOCUTÓR , - OÁRE , interlocutori , - oare , s . m . și f . Persoană care vorbește cu alta
INTERMÉDIU , intermedii , s . n . 1. Ceea ce se află la mijloc , între alte elemente . 2. Mică lucrare dramatică ( de obicei comică ) , muzicală ori coregrafică , executată ca moment de divertisment în
INTERPRÉT , - Ă , interpreți , - te , s . m . și f . 1. Persoană care traduce pe loc și oral ceea ce spune cineva în altă limbă , mijlocind astfel înțelegerea dintre două sau mai multe persoane ; translator , tălmaci . 2. Fig . Persoană care exprimă năzuințele unei colectivități ; persoană care face cunoscute altuia voința , dorința , sentimentele cuiva ; exponent , reprezentant . 3. Persoană care interpretează un rol într - un spectacol , o bucată muzicală , o poezie etc . V. artist ,
INTERPÚS , - Ă , interpuși , - se , s . m . și f . ( Rar ) Persoană care intervine , ca mijlocitor , între alte două persoane ( spre a le face să ajungă la o înțelegere , spre a le ușura o tranzacție etc . ) ; mijlocitor . - V.
INTIMÁT , - Ă , intimați , - te , s . m . și f . Parte într - un proces care se află în situația unui pârât în caz de recurs sau în altă cale de atac . - V. intima . Cf . fr . %