Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ALCĂTUIT
Rezultatele 491 - 500 din aproximativ 535 pentru ALCĂTUIT.
TRAMBULÍNĂ , trambuline , s . f . 1. ( La natație ) Dispozitiv alcătuit dintr - un postament pe care este fixată la un capăt o scândură orizontală foarte flexibilă , de pe care se sare în apă . 2. ( La schi ) Construcție în plan înclinat terminată cu o platformă elastică , de pe care sportivii își iau elanul spre a zbura cât mai departe . - După germ .
TRANSÉPT , transepturi , s . n . Naos transversal care taie în unghi drept naosul principal al unei biserici , alcătuind cu acesta un plan în formă de
TREÁPTĂ , trepte , s . f . 1. Fiecare dintre suprafețele orizontale , cu lățime relativ mică , situate la diverse înălțimi , la distanțe egale , care alcătuiesc o scară . 2. Fig . Grad , nivel ; etapă , fază . 3. Fig . Categorie socială ;
TREÍME , treimi , s . f . 1. Fiecare dintre cele trei părți egale în care se împarte un întreg ; a treia parte dintr - un întreg . 2. Grup de trei ființe sau de trei obiecte care alcătuiesc o
TRÉNING , treninguri , s . n . Îmbrăcăminte ( sportivă ) de flanelă , alcătuită din bluză și pantaloni din tricot . [ Scris și :
TRIBRÁH , tribrahi , s . m . Picior metric în poezia greco - latină alcătuit din trei silabe
TRIFOLIÁT , - Ă , trifoliați , - te , adj . ( Despre frunze ) Care este alcătuit din trei foliole . [ Pr . : - li -
TRÍPLEX s . n . 1. Geam de siguranță format dintr - o foaie de acetat de celuloză fixată între două foi de sticlă . 2. Hârtie groasă alcătuită din trei straturi
TRIPÓD , tripoduri , s . n . 1. ( Înv . ) Trepied . 2. ( Mar . ) Macara de forță alcătuită din trei picioare reunite
TRÍPOLI s . n . Sediment de bioxid de siliciu alcătuit din scoici și infuzori , întrebuințat în
TRITÓN^3 , tritoni , s . m . ( Fiz . ) Nucleu al atomului de tritiu , alcătuit dintr - un proton și doi neutroni . TRITÓN^2 , tritonuri , s . n . ( Muz . ) Interval melodic sau armonic de trei tonuri . TRITÓN^1 , tritoni , s . m . 1. Zeitate marină greacă , închipuită cu bust de om și cu coadă de pește . 2. Numele mai multor specii de animale amfibii cu înfățișarea unor mormoloci de broască , având de obicei în lungul spatelui o creastă viu colorată ( Triturus ) . [ Acc . și :