Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FAPT

 Rezultatele 481 - 490 din aproximativ 1909 pentru FAPT.

CONLOCUIRE

CONLOCUÍRE , conlocuiri , s . f . ( Înv . ) Faptul de a conlocui ; coabitare . - V.

 

CONSECINȚĂ

CONSECÍNȚĂ , consecințe , s . f . Rezultat al unei fapte , al unei acțiuni , al unui principiu ;

 

CONSECVENȚĂ

CONSECVÉNȚĂ , consecvențe , s . f . Faptul de a fi

 

CONSEMNA

... CONSEMNÁ , consemnez , vb . I . Tranz . 1. A trece anumite mențiuni în legătură cu un fapt juridic într - un proces - verbal , într - o minută etc . ; p . gener . A înregistra , a însemna , a nota . 2. A ...

 

CONSIMȚIRE

CONSIMȚÍRE , consimțiri , s . f . Faptul de a consimți ; consimțământ , aprobare , încuviințare , acceptare ; acord . - V.

 

CONSTATA

... CONSTATÁ , constát , vb . I . Tranz . A stabili situația sau starea unui lucru , existența unui fapt

 

CONSTERNARE

CONSTERNÁRE , consternări , s . f . Faptul de a consterna ; uimire , nedumerire amestecată cu mâhnire și cu indignare ; surpriză neplăcută , stupoare , consternație . - V.

 

CONSTRUCȚIE

CONSTRÚCȚIE , construcții , s . f . 1. Clădire executată din zidărie , lemn , metal , beton etc . , pe baza unui proiect , care servește la adăpostirea oamenilor , animalelor , obiectelor etc . ; spec . casă , edificiu , clădire . 2. Faptul de a construi . 3. ( La pl . ) Ramură a economiei naționale care are ca obiect efectuarea de construcții ( 1 ) ; ramură a tehnicii care se ocupă cu studiul , proiectarea și executarea construcțiilor . 4. ( Lingv . ) Grup de cuvinte între care există anumite raporturi sintactice ; grup stabil de cuvinte ; mod de a grupa cuvintele în propoziții și propozițiile în

 

CONSUMAȚIE

CONSUMÁȚIE , consumații , s . f . 1. Faptul de a consuma ^1 . 2. Totalitatea alimentelor pe care le consumă cineva într - un local public . [ Var . : ( înv . ) consumațiúne s .

 

CONT

CONT , conturi , s . n . 1. Socoteală scrisă alcătuită din două părți ( debit și credit ) , care exprimă valoric , în ordine cronologică și sistematică , existența și mișcările unui anumit proces economic pe o perioadă de timp determinată . 2. ( În expr . ) A trece la ( sau în ) cont = a înscrie la rubrica datoriilor o notă . A cere ( cuiva ) cont = a da ( cuiva ) lămuriri asupra faptelor sau intențiilor sale ; a se justifica . A ține cont ( de ceva ) = a avea în vedere , a lua în considerare . Pe cont propriu = pe propria răspundere , în mod independent . În contul ( cuiva sau a ceva ) = pentru ( cineva sau ceva ) , pe seama ( cuiva sau a

 

CONTEMPERAȚIE

... CONTEMPERÁȚIE , contemperații , s . f . Impuls presupus a - și avea originea în grația divină și care constă în înclinarea voinței către săvârșirea unui fapt

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>