Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CUVÂNT

 Rezultatele 481 - 490 din aproximativ 746 pentru CUVÂNT.

MONOVERB

... MONOVÉRB , monoverbe , s . n . Joc distractiv care constă în a reprezenta un cuvânt

 

MOR

... MOR interj . ( De obicei repetat ) Cuvânt

 

MORDACITATE

... MORDACITÁTE s . f . ( Livr . ) Caracter mușcător , ironic , caustic ( al unui cuvânt

 

MORFOLOGIE

MORFOLOGÍE s . f . 1. Complex de discipline biologice care studiază forma exterioară și structura internă a organismelor plantelor și animalelor . 2. Parte a structurii gramaticale constituită din totalitatea regulilor de modificare a formei cuvintelor în diferitele lor întrebuințări ; parte a gramaticii care se ocupă cu studiul acestor

 

MORMĂIT

MORMĂIT ^2 , - Ă , mormăiți , - ic , adj . ( Despre cuvinte , sunete ) Rostit încet și nedeslușit ; îngăimat . [ Var . : montait , - ă adj . ] - V. mormăi . MORMĂÍT^1 , mormăituri , s . n . Faptul de a mormăi ; mormăială , mormăitură ; sunete caracteristice pe care le scoate ursul sau , p . ext . , alte animale . V.

 

MU

... MU interj . ( Adesea repetat și cu " u " prelungit ) Cuvânt

 

MUȘCĂTOR

MUȘCĂTÓR , - OÁRE , mușcători , - oare , adj . 1. Care mușcă ; care provoacă o senzație dureroasă de arsură , de usturime . 2. Fig . ( Despre persoane ; p . ext . despre cuvinte ) Plin de ironie ; malițios , caustic , înțepător . - Mușca + suf . -

 

MUȘTARIERĂ

MUȘTARIÉRĂ , muștariere , s . f . Vas special în care se păstrează muștarul ( 3 ) . [ Pr . : - ri - e - ] - Muștar + suf . - ieră ( după fr . moutardier sau după modelul unor cuvinte ca untieră ,

 

MULȚAM

... MULȚÁM interj . ( Pop . ; adesea cu valoare verbală ) Cuvânt cu care se răspunde la o urare sau la un salut ori prin care se exprimă cuiva mulțumirea , recunoștința etc . pentru un serviciu , un dar ...

 

MULȚUMIT

MULȚUMÍT , - Ă , mulțumiți , - te , adj . , s . f . , prep . 1. Adj . Care se simte bine , căruia nu - i lipsește nimic ; satisfăcut , îndestulat . 2. S . f . ( Înv . și pop . ) Recunoștință ( exprimată prin cuvinte sau prin recompense materiale ) ; ( concr . ) ceea ce se oferă drept răsplată . 3. S . f . ( Înv . și pop . ) Bucurie , satisfacție . 4. Prep . ( În forma mulțumită ; construit cu dativul ) Datorită . . . , cu ajutorul . . . , prin intermediul . . . [ Var . : ( reg . ) mulțămít , - ă

 

MUNTENISM

... MUNTENÍSM , muntenisme , s . n . Cuvânt

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>