Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SINTAGMĂ
Rezultatele 471 - 480 din aproximativ 945 pentru SINTAGMĂ.
HERCÍNIC , - Ă , hercinici , - ce , adj . Orogeneza hercinică ( În sintagma ) = totalitatea mișcărilor de cutare a scoarței pământului manifestate din devonian până în permian , în urma cărora s - au format o serie de
HERNÍE , hernii , s . f . 1. Umflătură formată prin ieșirea totală sau parțială a unui organ din cavitatea sa naturală printr - un orificiu natural sau artificial ; spec . ieșire a intestinului subțire din peritoneu ; vătămătură , surpătură , boșorogeală . 2. ( Bot . ; în sintagma ) Hernia verzei = boală a verzei provocată de o ciupercă și manifestată prin apariția pe rădăcina plantei atacate a unor tumori galbene , apoi
HIALOÍD , - Ă , hialoizi , - de , adj . 1. ( Livr . ) Care are aspect sticlos . 2. ( Anat . ; în sintagmele ) Umoare hialoidă = lichid transparent care umple fundul globului ocular . Membrană hialoidă = membrană subțire care învelește corpul vitros . [ Pr . : hi - a - lo -
HIDÁTIC , hidatice , adj . n . Chist hidatic ( În sintagma ) = tumoare benignă plină cu lichid , provocată de dezvoltarea în unele organe ( ficat , plămâni etc . ) a larvelor de tenie ;
HIDRÁT , hidrați , s . m . 1. Compus chimic anorganic solid , de obicei sare , cristalizat cu una sau cu mai multe molecule de apă de cristalizare . 2. Denumire improprie pentru hidroxid . 3. ( În sintagma ) Hidrat de carbon = glucide ,
HÍDRIC , hidrice , adj . n . Regim hidric ( În sintagma ) = regim medical în care se recomandă consumarea ( unei cantități mari ) de
HIERÁTIC , - Ă , hieratici , - ce , adj . 1. Care ține de lucruri sfinte . 2. ( În sintagma ) Scriere hieratică = scriere cursivă și simplificată a hieroglifelor . 3. ( În artă ; despre concepții , orientări , realizări etc . ) Care reprezintă sau susține reprezentarea personajelor în atitudini convenționale , solemne , rigide , conform regulilor fixate de canoanele religioase . [ Pr . : hi -
HIMÉRĂ , himere , s . f . 1. Închipuire fără temei , fantezie irealizabilă ; iluzie , fantasmă . 2. Monstru în mitologia antică greacă , închipuit ca un animal cu cap de leu , cu corp de capră și cu coadă de șarpe ; p . ext . motiv decorativ reprezentând un astfel de monstru . 3. ( Bot . ; în sintagma ) Himeră de altoire = plantă ale cărei țesuturi sunt diferite din punct de vedere genetic . 4. ( Biol . ) Organism produs prin fuziunea a doi sau mai mulți zigoți
HIOÍD , hioide , adj . n . Os hioid ( În sintagma ) ( și substantivat , n . ) = os mic în formă de potcoavă , așezat în partea anterioară și superioară a gâtului , între baza limbii și laringe . [ Pr . : hi -
HIPERNEFRÓM , hipernefromuri , s . n . Hipernefrom medular ( Med . ; în sintagma ) = tumoare localizată în glanda
HIPOCLORÓS , hipocloroși , adj . m . Acid hipocloros ( În sintagma ) = acid obținut prin acțiunea clorului asupra unei suspensii de oxid de mercur în apă , folosit ca