Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SUBSTANTIVAT

 Rezultatele 461 - 470 din aproximativ 471 pentru SUBSTANTIVAT.

VITEAZ

VITEÁZ , - Ă , viteji , - ze , adj . , s . m . 1. Adj . ( Adesea substantivat ) Care dă dovadă de curaj în luptă ; p . gener . îndrăzneț , dârz , curajos . 2. S . m . ( La pl . ; în evul mediu , în Țara Românească și în Moldova ) Stăpân de pământ care primea din partea domnului unele sarcini militare

 

VIU

VÍU , VÍE , vii , adj . , s . n . I. Adj . 1. ( Adesea substantivat ) , Care se află în viață , care trăiește ; înzestrat cu viață . 2. Plin de viață , de neastâmpăr ; cu mișcări iuți , vioaie . 3. ( Despre plante ) Viguros , plin de sevă , sănătos , verde . 4. ( Despre sunete ) Răsunător , puternic . 5. ( Despre abstracte ) Intens , puternic . Durere vie . II. S . n . ( Rar )

 

VIVIPAR

VIVIPÁR , - Ă , vivipari , - e , adj . ( Despre animale ; adesea substantivat ) Care dă naștere la pui vii ( complet dezvoltați în organismul

 

VIZIONAR

VIZIONÁR , - Ă , vizionari , - e , adj . 1. ( Despre oameni sau despre firea , ideile lor ; adesea substantivat ) Care se lasă stăpânit de vise , de idealuri ( nelegate de realitatea imediată ) ; care prevede , prevestește evenimentele viitoare . 2. Cu caracter de viziune ; fantastic ; extravagant , neobișnuit . [ Pr . : - zi -

 

VOITOR

VOITÓR , - OÁRE , voitori , - oare , adj . ( Înv . ; adesea substantivat ) Care voiește , care dorește

 

VORBĂREȚ

VORBĂRÉȚ , - EÁȚĂ , vorbăreți , - e , adj . ( Adesea substantivat ) Căruia îi place să vorbească mult ; guraliv , limbut ,

 

ZĂPĂCIT

ZĂPĂCÍT , - Ă , zăpăciți , - te , adj . ( Adesea substantivat ) Tulburat la minte ; buimăcit , năucit , fâstâcit . V.

 

ZEFLEMIST

ZEFLEMÍST , - Ă , zeflemiști , - ste , adj . ( Adesea substantivat ) Ironic , batjocoritor , zeflemitor . - Zeflemea + suf . -

 

ZEVZEC

ZEVZÉC , - EÁCĂ , zevzeci , - ce , adj . ( Adesea substantivat ) Prost , nătărău , găgăuță , neghiob ;

 

ZGÂRCIT

ZGÂRCÍT , - Ă , zgârciți , - te , adj . 1. ( Adesea substantivat ) Care face economii exagerate , evitând și cheltuielile de strictă necesitate , care strânge cu lăcomie bunuri materiale ; avar . 2. ( Despre ființe sau despre părți ale corpului lor ) Strâns , ghemuit ; contractat ,

 

ZURBAGIU

ZURBAGÍU , - ÍE , zurbagii , adj . ( Adesea substantivat ) Căruia îi place să se certe ;

 

<<< Anterioarele