Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru OCUPAT

 Rezultatele 461 - 470 din aproximativ 595 pentru OCUPAT.

PSIHOFIZIOLOGIE

PSIHOFIZIOLOGÍE s . f . Parte a psihologiei care se ocupă cu studierea proceselor psihologice în raport cu procesele fiziologice din organism , în special cu cele din sistemul nervos central . [ Pr . : - zi -

 

PSIHOIGIENĂ

PSIHOIGIÉNĂ s . f . Domeniu al psihiatriei care se ocupă de măsurile de igienă impuse de diferite categorii de activitate . [ Pr . : - ho - i - gi - e - ] - Psiho [ logie ] +

 

PSIHOLOGIE

PSIHOLOGÍE s . f . 1. Știință care se ocupă cu studiul proceselor și al particularităților psihice . 2. Totalitatea fenomenelor psihice care caracterizează un individ sau o colectivitate ; concepție , mentalitate . 3. Totalitatea proceselor psihice care condiționează o

 

PSIHOPATOLOGIE

PSIHOPATOLOGÍE s . f . Disciplină care se ocupă cu tulburările activității

 

PUBLICITAR

PUBLICITÁR , - Ă , publicitari , - e , adj . Care aparține publicității , privitor la publicitate , care servește publicitatea ; care se ocupă de

 

PUERICULTURĂ

PUERICULTÚRĂ s . f . Ramură a medicinii care se ocupă cu metodele și mijloacele de creștere și de dezvoltare armonioasă a copiilor în primii ani de viață . [ Pr . : pu -

 

RÂND

RÂND , rânduri , s . n . 1. Șir ( drept , aliniat , ordonat ) de lucruri sau de ființe . 2. Locul cuvenit cuiva sau ocupat de cineva într - un șir sau în cadrul unei activități ; momentul indicat pentru o activitate . 3. Cantitate , grup , număr care urmează după alte grupuri de același fel . 4. Grup de persoane ( sau de obiecte ) care formează un tot omogen . 5. ( Înv . ) Categorie socială . 6. Obicei , rânduială , fel ( de a fi , de a trăi ) ;

 

RĂȘINAR

RĂȘINÁR , rășinari , s . m . ( Reg . ) Persoană care se ocupă cu extracția sau cu vânzarea rășinei . - Rășină + suf . -

 

RĂSFĂȚA

... răzgâia . 2. Tranz . și refl . A ( se ) înveseli , a ( se ) desfăta , a ( se ) delecta . 3. Refl . A ocupa

 

RADIOASCULTARE

RADIOASCULTÁRE s . f . 1. Ascultare a emisiunilor de radio ^2 . 2. Post , serviciu care se ocupă cu ascultarea emisiunilor de radio ^2 . 3. Timp rezervat ascultării în emisiunile radioamatorilor . [ Pr . : - di - o - ] - Radio ^2 +

 

RADIOBIOLOGIE

RADIOBIOLOGÍE s . f . Știință care se ocupă cu cercetarea acțiunii radiațiilor ionizante asupra organismelor vii . [ Pr . : - di - o - bi -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>