Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FAPT

 Rezultatele 461 - 470 din aproximativ 1909 pentru FAPT.

COMPATIBILITATE

COMPATIBILITÁTE s . f . 1. Faptul de a fi compatibil ; însușirea a tot ce e compatibil ; potrivire . 2. ( Log . ) Raport între două enunțuri care nu se exclud reciproc . 3. ( Mat . ) Proprietate a unui sistem de relații de a fi compatibil , părțile sale neexcluzându - se una pe cealaltă . 4. ( Tel . ; în sintagma ) Compatibilitate inversă =

 

COMPENSAȚIE

COMPENSÁȚIE , compensații , s . f . Faptul de a compensa ; p . ext . ceea ce servește pentru a compensa ceva . [ Var . : compensațiúne s .

 

COMPILA

COMPILÁ , compiléz , vb . I . Tranz . A aduna fapte sau păreri din operele diverșilor autori pentru a alcătui o lucrare nouă , fără o contribuție

 

COMPLEXITATE

COMPLEXITÁTE s . f . Faptul de a fi complex , însușirea a ceea ce este

 

COMPLEZENȚĂ

COMPLEZÉNȚĂ , complezențe , s . f . Faptul de a fi complezent ; serviabilitate ,

 

COMPLICAȚIE

COMPLICÁȚIE , complicații , s . f . Faptul de a ( se ) complica ; stare complicată , greu de descurcat ; încurcătură , lucru care

 

COMPLICE

COMPLÍCE , complici , - ce , s . m . și f . Persoană care participă în mod secundar la săvârșirea unei infracțiuni sau , p . ext . , care înlesnește , tolerează , ascunde săvârșirea unei fapte

 

COMPLICITATE

COMPLICITÁTE , complicități , ( rar ) s . f . Participare secundară la săvârșirea unei infracțiuni ; p . ext . tolerarea sau ascunderea unei fapte neîngăduite săvârșite de

 

COMUNITATE

COMUNITÁTE , comunități , ( 2 ) s . f . 1. Faptul de a fi comun mai multor lucruri sau ființe ; posesiune în comun . 2. Grup de oameni cu interese , credințe sau norme de viață comune ; totalitatea locuitorilor unei localități , ai unei țări etc . - Comun + suf . - itate ( după fr . communauté ) . Cf . lat . %communitas% , - %atis% , it . %

 

CONȘTIINȚĂ

CONȘTIÍNȚĂ , conștiințe , ( rar ) s . f . 1. ( Fil . ) Sentiment , intuiție pe care ființa umană o are despre propria existență ; p . ext . cunoaștere intuitivă sau reflexivă pe care o are fiecare despre propria existență și despre lucrurile din jurul său . 2. Faptul de a - și da seama ; înțelegere . 3. ( În opoziție cu existența , materia ) Gândire , spirit . 4. Sentiment al responsabilității morale față de propria sa conduită . 5. ( În sintagma ) Libertate de conștiință = dreptul recunoscut cetățenilor de a avea orice concepție religioasă , filozofică etc . [ Pr . : - ști -

 

CONCESIONARE

CONCESIONÁRE , concesionări , s . f . Faptul de a concesiona . [ Pr . : - si - o - ] - V.

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>