Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MIC��
Rezultatele 451 - 460 din aproximativ 1482 pentru MIC��.
COLONÉTĂ , colonete , s . f . ( Inv . ) Diminutiv al lui coloană ( 1 ) ; coloană mică și subțire , folosită mai ales în construcția galeriilor , a porticurilor
COLTÚC , coltuce , s . n . 1. Fiecare dintre cele două capete ale unei pâini lungi . 2. ( Reg . ) Pernă mică servind drept
COLUMBÁCĂ adj . Muscă columbacă ( În sintagma ) ( și substantivat , f . ) = insectă mică asemănătoare cu o musculiță , a cărei înțepătură veninoasă poate provoca moartea vitelor sau chiar a copiilor ( Simulium
COLUMÉLĂ , columele , s . f . 1. Axă a cochiliei melcilor . 2. ( Rar ) Coloană funerară
... CÓMĂ^2 , come , s . f . 1. Cel mai mic interval muzical , greu perceptibil pentru auz ; semn folosit pentru a indica în muzica instrumentală frazarea , iar în muzica vocală locurile unde se respira ...
COMÁRNIC , comarnice , s . n . 1. Colibă mică în care locuiesc ciobanii la stână ; umbrar pentru ciobani . 2. Adăpost la stână care servește la păstrarea și la uscarea cașului . 3. Poliță , scândură sau leasă de nuiele pe care se pune cașul la
COMEDÓN , comedoane , s . n . Mică formație cilindrică de substanțe sebacee cu extremitatea neagră , care astupă uneori glandele sebacee ale
COMINÚȚIE , cominuții , s . f . ( Rar ) Reducere , împărțire în bucăți
COMINUTÍV , - Ă , cominutivi , - e , adj . ( Med . ; despre fracturi ) în fragmente
COMPOZÍT , - Ă , compoziți , - te , adj . , s . f . , s . n . 1. Adj . Alcătuit din elemente disparate , felurite . 2. S . f . ( La pl . ) Familie de plante superioare , dicotiledonate , erbacee , rar lemnoase , cu frunze de obicei alterne , cu flori mici , simple și numeroase , dispuse în inflorescențe în formă de capitule și adesea cu latex în organele vegetative ; compozee ; ( și la sg . ) plantă din această familie . 3. S . n . pl . ( Tehn . ) Materiale care reunesc într - un singur produs unele elemente care , de obicei , nu se asociază în mod
COMUNÉROS s . m . pl . 1. Denumire a orașelor libere din Castilia , care s - au răsculat împotriva absolutismului regal în 1520 . 2. Denumire dată participanților la răscoala antispaniolă din 1871 din Noua Granadă . 3. Denumire dată curentului de stânga din revoluția spaniolă ( 1820 - 1823 ) , care reprezenta interesele burgheziei mici și mijlocii . - Cuv .