Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VALOARE
Rezultatele 441 - 450 din aproximativ 563 pentru VALOARE.
... PROSTÉSC , - EÁSCĂ , prostești , adj . 1. Care dă dovadă de prostie , de lipsă de logică sau de rațiune . 2. ( Rar ) De calitate inferioară , fără valoare
PROTOCÓL , protocoale , s . n . 1. Act , document în care sunt consemnate rezoluțiile unei adunări , ale unor dezbateri , ale unei conferințe internaționale ; document diplomatic cu valoarea unui acord internațional , care cuprinde hotărârile luate la o conferință internațională . 2. ( Înv . și reg . ) Formular oficial folosit pentru acte publice ; p . ext . registru , catastif . 3. ( La sg . ) Totalitatea formelor și a practicilor de ceremonial care se aplică la festivități oficiale în relațiile diplomatice ; serviciu însărcinat cu organizarea oficială a
... PROTOCRONÍSM s . n . Curent de idei preocupat să pună în valoare
... PROZÁIC , - Ă , prozaici , - ce , adj . ( Despre opere literare , stil etc . ) Lipsit de calități artistice , de valoare
... PSEUDOCREÁȚIE , pseudocreații , s . f . Creație falsă , fără valoare
... PSEUDOLITERATÚRĂ , pseudoliteraturi , s . f . Literatură lipsită de valoare
... ajuns ; insuficient . 2. De proporții , de dimensiuni mici , cu volum redus ; mic ; fig . neînsemnat . 3. ( Despre noțiuni de timp ) De mică durată ; scurt . 4. ( Cu valoare de numeral nehotărât ) Puțini știu acest lucru . II. Adv . 1. În cantitate sau în măsură mică . 2. Pentru scurt timp , pentru un interval mic ; câtva ...
RĂDĂCÍNĂ , rădăcini , s . f . 1. Parte a unei plante superioare prin care aceasta se fixează de sol și își absoarbe substanțele hrănitoare ; ( pop . ) parte a plantei aflată în pământ , indiferent de structura și funcțiile pe care le are . 2. Parte prin care un organ al corpului este fixat într - un țesut . Rădăcina unui dinte . 3. Partea de lângă pământ a tulpinii unui copac . 4. P . anal . Partea de jos a unui zid , a unui munte etc . ; bază , temelie . 5. Valoarea necunoscutei dintr - o ecuație ; radical . 6. ( Lingv . ) Element al unui cuvânt , ireductibil din punct de vedere morfologic , comun cuvintelor din aceeași familie și care conține sensul lexical al cuvântului ;
RAPÓRT , raporturi , ( I ) ( II ) rapoarte , s . n . I. 1. Legătură între două sau mai multe persoane , obiecte , fenomene , noțiuni pe care gândirea omenească o poate constata și stabili ; relație . 2. ( Mai ales la pl . ) Contact , legătură între mai multe persoane , instituții etc . ; relație . 3. ( Mat . ) Câtul dintre două mărimi de același fel , exprimate în aceleași unități . 4. Relație ( numerică ) între două valori . II. 1. Comunicare scrisă sau orală făcută de cineva în fața unei adunări , a unei autorități etc . , cuprinzând o relatare ( oficială ) asupra unei activități personale sau colective ; textul acestei comunicări . 2. Scurtă prezentare orală asupra situației trupei făcută de un militar în fața superiorului său ; ora , momentul când se face această prezentare . III. ( În sintagma ) Casă ( sau imobil ) de raport = casă sau imobil cumpărat sau construit în vederea
... locuri sau apare la intervale mai depărtate . 5. Distins , ales , scump , prețios ( prin faptul că nu se întâlnește prea des ) , superior ( ca merit sau ca valoare
RÁTĂ , rate , s . f . 1. Cotă , parte eșalonată care urmează a fi vărsată sau distribuită , la un termen dinainte fixat , în contul unei datorii sau al unei obligații . 2. ( Ec . pol . ; în sintagmele ) Rata dobânzii = raportul procentual dintre dobândă și suma împrumutată . Rată a finanțării interne = raportul dintre sursele de autofinanțare și valoarea