Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru AFLAT
Rezultatele 441 - 450 din aproximativ 800 pentru AFLAT.
LÍBER^1 , libere , s . n . ( Bot . ) Complex de vase din țesutul plantelor prin care circulă seva elaborată ; parte a scoarței plantelor lemnoase care cuprinde aceste vase și în care se află țesuturile de nutriție , de susținere etc . LÍBER^2 , - Ă , liberi , - e , adj . 1. ( Despre oameni ) Care se bucură de libertate , de independență individuală și cetățenească , care are drepturi politice și cetățenești depline . 2. ( Despre oameni ) Care are posibilitatea de a acționa după voința sa , de a face sau de a nu face ceva ; care nu este supus nici unei constrângeri ; slobod . 3. ( Despre acțiuni ) Care nu este supus unei restricții cu caracter arbitrar . 4. ( Despre timp ) De care se poate dispune la bunul plac , care este în afara obligațiilor ( profesionale ) . 5. ( Despre bănci , scaune , locuințe etc . ) Care nu este ocupat , gol ; neînchiriat . 6. ( Despre oameni ) Care nu are obligații față de alții ; neangajat , disponibil . 7. Care este lipsit de artificialitate , natural , degajat , armonios , ușor . 8. ( În loc . adv . ) În aer liber = în plin aer , în mijlocul naturii . Sub cerul liber = afară , într - un loc
LICHÉN , licheni , s . m . 1. ( La pl . ) Grup de plante inferioare ale caror tal este compus dintr - o ciupercă și o algă aflate în simbioză , care cresc pe scoarța arborilor bătrâni , pe ziduri , pe stânci , etc . ; ( și la sg . ) plantă care face parte din acest grup . 2. Boală de piele cu evoluție cronică , caracterizată prin apariția pe piele a unor proeminențe care provoacă mâncărime , prin îngroșarea și pigmentarea excesivă a
LÍMBĂ , limbi , s . f . I. Organ musculos mobil care se află în gură , servind la perceperea gustului , la mestecarea și la înghițirea alimentelor , la om fiind și organul principal de vorbire . II. 1. Sistem de comunicare alcătuit din sunete articulate , specific oamenilor , prin care aceștia își exprimă gândurile , sentimentele și dorințele ; limbaj , grai . 2. Limbajul unei comunități umane , istoric constituită , caracterizat prin structură gramaticală , fonetică și lexicală proprie . 3. Totalitatea altor mijloace și procedee ( decât sunetele articulate ) folosite spre a comunica oamenilor idei și sentimente . Limba surdomuților . 4. ( Înv . și reg . ) Vorbă , cuvânt ; grai , glas . 5. ( Înv . ) Prizonier folosit ca informator asupra situației armatei inamice . 6. ( Înv . și arh . ) Comunitate de oameni care vorbesc aceeași limbă ; popor , neam , națiune . III. Nume dat unor obiecte , instrumente etc . care seamănă formal sau funcțional cu limba ( I ) . 1. Bară mobilă de metal , agățată în interiorul clopotului , care , prin mișcare , lovește pereții lui , făcându - l să sune . 2. Fiecare dintre arătătoarele ceasornicului . 3. Obiect de metal , de os , de material plastic etc . care înlesnește încălțarea pantofilor ; încălcător . 4. Bucată de piele , de pânză etc . lungă și îngustă , care acoperă deschizătura încălțămintei în locul unde aceasta se încheie cu șiretul . 5. Lama ...
LIMITRÓF , - Ă , limitrofi , - e , adj . Care se află în limita , la hotarul unei țări , unui ținut , unei suprafețe etc . ; vecin ,
LIMPEZÍ , limpezesc , vb . IV . 1. Tranz . și refl . A face sau a deveni limpede , transparent , a ( se ) curăța de impurități . 2. Refl . ( Despre cer , timp , atmosferă ) A deveni ( mai ) senin ; a se lumina , a se însenina . Expr . A se limpezi la minte = a se calma , a se liniști . 3. Refl . ( Despre ochi ) A deveni limpede , clar , curat . 4. Refl . ( Despre lucruri care se află la mare distanță ) A apărea mai distinct . 5. Refl . ( Despre voce , glas ) A se face limpede , deslușit , a răsuna distinct . 6. Tranz . și refl . A ( se ) clarifica , a ( se ) desluși , a ( se )
... LÍPSĂ , lipsuri , s . f . 1. Faptul de a nu se afla într - un loc ( unde ar fi trebuit să fie în mod obișnuit ) ; absență . 2. Lucru care lipsește dintr - un ansamblu . 3. Faptul de a ...
LIPSÍ , lipsesc , vb . IV . 1. Intranz . A nu ( mai ) fi , a nu ( mai ) exista , a nu se ( mai ) găsi ( acolo unde în mod normal trebuia să se afle ) . 2. Intranz . ( Despre oameni ) A nu fi de față , a nu se găsi undeva într - un anumit moment ; a absenta . 3. Intranz . A fi nevoie de ceva , a mai trebui ceva , a nu ajunge , a fi neîndestulător . 4. Intranz . ( Mai ales în construcții negative ) A se da în lături ( de la ceva ) , a nu îndeplini o obligație , o datorie ; a se codi , a ezita . 5. Refl . A se dispensa de ceva ; a se priva , a
LITIGÁNTĂ , litigante , adj . Parte litigantă ( În sintagma ) = fiecare dintre părțile care se află în litigiu , în fața unui organ de
LITOMETEÓR , litometeori , s . m . ( Met . ) Particulă de rocă în suspensie sau transportată de vânt , aflată în compoziția atmosferei . [ Pr . : - te -
LÓCO^2 adv . ( Privitor la destinația unei scrisori , a unui colet etc . ) În aceeași localitate în care se află și expeditorul . LOCO ^1 - Element de compunere care înseamnă " loc " și care servește la formarea unor
LOCÚL , loculi , s . m . ( Bot . ) Cavitate a unui fruct în care se află semințele ; lojă ( II 1 ) . [ Var . : locúlă s .