Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru STEA
Rezultatele 431 - 440 din aproximativ 561 pentru STEA.
POLIȚÍST , - Ă , polițiști , - ste s . m . , adj . 1. S . m . Agent de poliție ( 1 ) , funcționar de poliție . 2. Adj . Polițienesc . 3. Adj . ( Despre state sau regimuri politice ) Care se sprijină pe poliție și pe jandarmerie și își exercită puterea prin metode
PÓLIS , polisuri , s . n . Formă de organizare statală în Grecia antică ; oraș - stat în Grecia
PONT ^2 , ponturi , s . n . I. 1. ( Fam . ) Aluzie răutăcioasă , ironie , împunsătură . 2. ( În limbajul jucătorilor de cărți ) Numele uneia dintre cărțile de joc ( considerată de obicei cu cea mai mare valoare ) ; p . ext . prilej favorabil ( la joc ) . II. ( Înv . ) 1. Punct ( în spațiu sau în timp ) ; limită . 2. Articol , paragraf dintr - o lege , dintr - un statut , dintr - o convenție ; p . ext . legea , statutul etc . respectiv . 3. Problemă sau parte a unei probleme în discuție ; idee , principiu care stă la baza unei discuții ; punct . PONT ^1 , ponți , s . m . ( La unele jocuri de noroc ) Pontator ^
POPÓR , popoare , s . n . 1. Formă istorică de comunitate umană , superioară tribului și anterioară națiunii , ai cărei membri locuiesc pe același teritoriu , vorbesc aceeași limbă și au aceeași tradiție culturală . 2. Totalitatea locuitorilor unei țări , populația unei țări ; cetățenii unui stat ; națiune , neam , norod . 3. Masa muncitoare ; grosul populației ; norod ; spec . țărănime . 4. ( La sg . ; colectiv ) Număr nedefinit ( dar mare ) de persoane , mulțime mare de oameni strânși la un loc ; poporație , poporime . 5. ( Înv . ) Totalitatea credincioșilor care aparțineau aceluiași cult sau aceleiași parohii . [ Var . : ( înv . ) pópol , pópul s .
POSESIÚNE , posesiuni , s . f . 1. Faptul de a poseda ( 1 ) ; stăpânire a unui lucru ; dreptul de a se folosi , de a dispune de ceva . 2. ( Înv . ) Proprietate ( de pământ ) ; moșie . 3. Țară slab dezvoltată , lipsită de independență , stăpânită de un stat mai puternic ; colonie . [ Pr . : - si - u - . - Var . : posésie s .
POTENTÁT , potentați , s . m . Suveran sau șef de stat atotputernic , care își exercită puterea în mod despotic și arbitrar ; autocrat , despot ; p . ext . om puternic , influent ( datorită poziției sale politice ori
POTRIVÍ , potrivesc , vb . IV . 1. Refl . și tranz . A avea sau a face să aibă însușiri comune cu cineva sau cu ceva , a fi sau a face să fie la fel ; a fi sau a pune pe același plan . 2. Tranz . A așeza ceva la locul nimerit ; a aranja într - un anumit fel , a face să stea așa cum trebuie . 3. Tranz . A pune de acord , a face să corespundă , să fie la fel cu altceva , a adapta , a da după . . . 4. Tranz . A da forma dorită , necesară etc . ; a fasona . 5. Refl . și tranz . A fi sau a face pe măsura cuiva , a - i veni sau a face să vină bine . Haina i se potrivește . 6. Tranz . A face în așa fel încât . . . ; a calcula , a chibzui , a cumpăni . 7. Refl . ( Pop . și fam . ) A da cuiva ascultare , a - i face pe voie ; a consimți . 8. ...
... 1. Tranz . și intranz . A spune o poveste ( 1 ) ; a nara un fapt , o întâmplare . 2. Intranz . ( Reg . ) A sta de vorbă ; a discuta , a conversa . 3. Tranz . ( Înv . și reg . ) A ponegri , a defăima , a ...
PRAGMÁTIC , - Ă , pragmatici , - ce , adj . 1. Care aparține pragmatismului , referitor la pragmatism , bazat pe pragmatism ; care ia în considerație eficacitatea , utilitatea practică . 2. ( În sintagmele ) Istorie pragmatică = prezentare istorică limitată la fapte , la evenimente . Sancțiune pragmatică = ( în unele țări ) decret de stat privitor la o importantă problemă laică sau
PRECÉPT , precepte , s . n . Formulă , principiu , învățătură care stă la baza unei doctrine ( mai ales morale ) ; normă , regulă de
PREROGATÍVĂ , prerogative , s . f . Împuternicire , privilegiu acordat în exclusivitate șefului unui stat sau unui