Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SUNTEȚI
Rezultatele 421 - 430 din aproximativ 5852 pentru SUNTEȚI.
... INFAILIBILITÁTE s . f . Faptul de a fi
... INFERIORITÁTE , inferiorități , s . f . Faptul de a fi
INFLÁȚIE , inflații , s . f . Fenomen specific perioadelor de criză economică , constând în deprecierea banilor de hârtie aflați în circulație ca urmare fie a emiterii unei mase bănești peste nevoile reale ale circulației , fie a reducerii volumului producției și circulației mărfurilor , fapt care duce la scăderea puterii de cumpărare a banilor . [ Var . : inflațiúne s .
... INSESIZÁBIL , - Ă , insesizabili , - e , adj . 1. Care nu poate fi sesizat , nesesizabil ; p . ext . imperceptibil . 2. ( Jur . ; despre lucruri sau despre drepturi ) Care nu poate fi
INSOLVABILITÁTE , insolvabilități , s . f . Situație în care se află un debitor ale cărui bunuri sunt de o valoare mai mică decât totalitatea obligațiilor care ar urma să fie satisfăcute cu acele
ÍNSULĂ , insule , s . f . 1. Întindere de pământ înconjurată din toate părțile de apă , situată fie într - un ocean , mare sau lac , fie în cadrul albiei unei ape curgătoare . 2. ( În sintagma ) Insulă plutitoare = formație compactă de rădăcini și ramuri de plante rupte care plutesc pe un curs de apă , având aspectul unei insule ( 1 ) ;
... INSUPORTÁBIL , - Ă , insuportabili , - e , adj . Care nu poate fi
... INSURMONTÁBIL , - Ă , insurmontabili , - e , adj . ( Livr . ; despre obstacole , dificultăți etc . ) Care nu poate fi trecut ; care nu poate fi
... INTEGRITÁTE s . f . 1. Însușirea de a fi integru ; cinste , probitate ; incoruptibilitate . 2. Însușirea de a fi sau de a rămâne intact , întreg . 3. ( În sintagma ) Integritate teritorială = principiu de bază al dreptului internațional potrivit căruia fiecare stat are dreptul ...
... INTELIGÍBIL , - Ă , inteligibili , - e , adj . 1. Care poate fi înțeles cu ajutorul gândirii logice ; clar , limpede . 2. ( Filoz . ) Care poate fi
INTERZÍS , - Ă , interziși , - se , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care este oprit , care nu este permis . 2. S . m . și f . Persoană căreia i s - a ridicat , prin hotărâre judecătorească , exercitarea drepturilor sale ; persoană pusă sub interdicție . - V.