Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PURTA

 Rezultatele 421 - 430 din aproximativ 458 pentru PURTA.

TITLU

TÍTLU , titluri , s . n . 1. Calificare căpătată de cineva în urma unor studii speciale într - un anumit domeniu de activitate . 2. Cuvânt sau text pus în fruntea unei lucrări sau a unei părți distincte a ei , indicând rezumativ sau sugestiv cuprinsul acesteia ; p . gener . orice lucrare editată . 3. Capitol sau subdiviziune în textele de legi , de regulamente etc . ( purtând un număr de ordine ) . 4. ( În sintagmele ) Titlu de proprietate = document care stabilește dreptul de proprietate al cuiva asupra unui obiect . Titlu de valoare = document de valoare care face obiectul unor tranzacții financiare . 5. Fig . Bază legală , drept . 6. Procent de metal nobil dintr - un aliaj ; titru (

 

TITULATURĂ

TITULATÚRĂ , titulaturi , s . f . 1. Modul de a se intitula al cuiva sau a ceva . 2. Totalitatea titlurilor pe care are dreptul să le poarte o persoană , o instituție

 

TIVILICHIE

TIVILICHÍE , tivilichii , s . f . Pieptar confecționat din piele cu blana în interior , împodobit cu cusături , purtat de femeile de la țară . [ Var . : tivilchíe s . f . ] - Et .

 

TIZ

TIZ , - Ă , tizi , - e , s . m . și f . Persoană care poartă același nume cu alta , considerată în raport cu aceasta ; omonim (

 

TOCMEALĂ

TOCMEÁLĂ , tocmeli , s . f . 1. Discuție , tratative purtate pentru stabilirea prețului unei mărfi ; târguială . 2. Învoială , acord , convenție . 3. ( Înv . ) Organizare , rânduială , orânduire . [ Pl . și : ( înv . ) tocmele ] - Tocmi + suf . -

 

TOGĂ

TÓGĂ , togi , s . f . Mantie largă și lungă , fără mâneci , pe care o purtau romanii peste tunică , înfășurată pe corp , pornind de la umărul stâng și lăsând descoperit brațul și umărul

 

TOIAG

TOIÁG , toiege , s . n . 1. Băț lung și drept de care se sprijină cineva la mers sau de care se servește pentru a se apăra . 2. Un fel de baston purtat ca semn distinctiv sau ca simbol al unei demnități sau autorități . 3. ( Pop . ) Lumânare care se așază în mâna , pe pieptul sau la capul mortului . 4. ( La pl . art . ) Numele popular al celor trei stele luminoase așezate la rând în mijlocul constelației Orion . [ Pr . : to -

 

TOM

TOM , tomuri , s . n . Fiecare dintre părțile unei lucrări , ale unei opere de proporții mai întinse , formând adesea o unitate independentă și purtând , de cele mai multe ori , un număr de ordine ; volum . Tomul

 

TOMBATERĂ

... TOMBATÉRĂ , tombatere , s . f . Acoperământ al capului sau îmbrăcăminte de modă orientală , care se purta

 

TONIC

TÓNIC , - Ă , tonici , - ce , adj . , subst . 1. Adj . ( Despre vocale sau silabe ) Care poartă accentul , pe care cade accentul . 2. S . f . ( Muz . ) Treapta întâi a modurilor major sau minor . 3. Adj . , s . n . ( Substanță , medicament ) care are proprietatea de a fortifica un organism ; întăritor ,

 

TRANSPORTA

... A deplasa ( cu un vehicul ) bunuri sau persoane dintr - un loc în altul ; a căra , a duce , a purta . 2. Refl . A se duce la fața locului ( pentru o constatare judiciară , pentru o anchetă , o inspecție etc . ) ; a se deplasa ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>