Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru AFLAT

 Rezultatele 421 - 430 din aproximativ 800 pentru AFLAT.

IREDENTISM

IREDENTÍSM s . n . Mișcare politică de eliberare națională a unor teritorii aflate sub ocupație străină , devenită , după primul război mondial , mișcare anexionistă și naționalistă . [ Var . : iridentísm s .

 

IRITAT

IRITÁT , - Ă , iritați , - te , adj . 1. Care se află în stare de enervare , de surescitare nervoasă , de mânie trecătoare ; ațâțat , surescitat , enervat . 2. Care este inflamat , ușor

 

ISCODITOR

ISCODITÓR , - OÁRE , iscoditori , - oare , adj . 1. Care caută să pătrundă cu mintea , să afle , să observe cu de - amănuntul ; care spionează . 2. Care pune cuiva întrebări insistente pentru a se informa , care caută să descoasă pe cineva . 3. Care inventează ; născocitor . - Iscodi + suf . -

 

ISPITI

... A cerceta , a examina ; p . ext . a descoase . 4. ( Înv . ) A constata ; a descoperi , a afla

 

JENĂ

JÉNĂ s . f . 1. Sentiment de sfială de care este cuprins cineva când se află într - o situație penibilă ; stinghereală . 2. Senzație supărătoare , durere organică ușoară ;

 

JIGLĂ

JÍGLĂ , jigle , s . f . ( Reg . ) Stinghie care se află la jug între gâtul boului și cuiul care intră prin jug și

 

JUDECĂTORIE

JUDECĂTORÍE , judecătorii , s . f . Instituție judecătorească având competența de a soluționa ( în primă sau în ultimă instanță ) anumite pricini prevazute de lege ; clădire unde se află sediul acestei

 

JUR

JUR ^3 , jururi , s . n . ( Pop . ) Jurământ . JUR ^2 , jururi , s . n . Spațiu în mijlocul căruia se află cineva sau ceva ; împrejurime ; vecinătate . JUR ^1 , juri , s . m . ( Astăzi rar ) Jurat ^

 

LÂNCEZI

... LÂNCEZÍ , lâncezesc , vb . IV . Intranz . ( Despre oameni ) A se afla

 

LĂTURALNIC

LĂTURÁLNIC , - Ă , lăturalnici , - ce , adj . Care este așezat , se află la o parte , la o margine ; lateral ; colateral ; ( despre drumuri , străzi etc . ) izolat , dosnic ;

 

LĂUNTRIC

LĂÚNTRIC , - Ă , lăuntrici , - ce , adj . ( Adesea fig . ) Care se află în interior . - [ În ] lăuntru + suf . -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>