Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru URMĂ
Rezultatele 411 - 420 din aproximativ 630 pentru URMĂ.
OLIGOFRENÍE s . f . Stare patologică caracterizată prin rămânerea în urmă a dezvoltării facultăților psihice , însoțită uneori de tulburări ale dezvoltării fizice și de leziuni ale sistemului nervos central , ca urmare a unor suferințe cerebrale , survenite în perioada intrauterină , în cursul nașterii sau în perioada
... A face pe cineva să devină olog ( 1 ) ( lovindu - l , rănindu - l etc . ) sau a rămâne , a deveni olog ( în urma
... OOSFÉRĂ , oosfere , s . f . Celulă reproducătoare femelă a plantelor care , în urma
... OPALESCÉNȚĂ , opalescențe , s . f . Aspect lăptos prezentat , în urma fenomenului de refracție a luminii , de unele medii cu particule fin dispersate sau bule de gaz microscopice și care apare roșcat când este ...
ORIENTÁ , orientez , vb . I . 1. Refl . A ști încotro să se îndrepte pentru a ajunge la destinație , a recunoaște , a stabili direcția , a găsi drumul ; p . ext . a găsi calea cea mai bună de urmat într - o anumită împrejurare , atitudinea , soluția cea mai potrivită , a acționa adecvat . 2. Tranz . A așeza pe cineva sau ceva într - o anumită poziție sau direcție față de punctele
ORTODÓX , Ă , ortodocși , - xe , adj . 1. Care ține de biserica creștină răsăriteană , de ortodoxie , care este conform cu doctrina acestei biserici ; ( despre persoane ) care este adept al ortodoxismului . 2. Conform cu principiile tradiționale ale unei doctrine , ale unei dogme etc . , considerată ca fiind singura adevărată ; ( despre oameni ) care urmează cu fermitate ( sau dogmatic ) o asemenea
... OSTEOFIBRÓZĂ , osteofibroze , s . f . Boală a animalelor care se manifestă prin îngroșarea și deformarea oaselor capului și ale membrelor , în urma
... OSTRÓV , ostroave , s . n . 1. Insulă mai mare . 2. Insulă fluvială formată în urma
... OTORAGÍE , otoragii , s . f . ( Med . ) Scurgere a unei cantități de sânge din ureche în urma
OU , ouă , s . n . 1. Celulă rezultată dintr - un ovul fecundat de un spermatozoid și din care se dezvoltă , prin diviziuni repetate , un nou organism ; zigot . 2. ( Urmat de determinări care indică materia ) Obiect în formă de ou (
PÂLC , pâlcuri , s . n . 1. ( De obicei urmat de determinări introduse prin prep . " de " , care arată felul , componența ) Grup mic și neorganizat de oameni : p . ext . grup de păsări , de animale , ( rar ) de plante sau de lucruri . 2. ( Înv . ) Unitate militară la sfârșitul evului mediu , în Moldova și în Țara Românească . corespunzătoare unui regiment , formată dintr - un anumit număr de ostași ; stol ,