Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VEDERE

 Rezultatele 401 - 410 din aproximativ 601 pentru VEDERE.

ORBITOR

ORBITÓR , - OÁRE , orbitori , - oare , adj . Care te orbește , care te face să nu poți privi cu ochi deschiși , care îți ia

 

ORCHESTRAȚIE

ORCHESTRÁȚIE , orchestrații , s . f . Arta de a orchestra ; transcriere , aranjare pentru orchestră a unei bucăți muzicale prin folosirea mijloacelor tehnice de execuție și a timbrului propriu diverselor instrumente muzicale , în vederea realizării unei sonorități

 

ORGANIZAȚIE

ORGANIZÁȚIE , organizații , s . f . 1. Asociație de oameni cu concepții sau preocupări comune , uniți conform unui regulament sau unui statut , în vederea depunerii unei activități organizate . 2. Mod de organizare , orânduire , aranjare ; rânduială ,

 

ORIZONT

ORIZÓNT , orizonturi , s . n . 1. Linie care reprezintă intersecția aparentă a suprafeței Pământului cu bolta cerească ; parte a cerului sau a Pământului pe care o mărginește această linie ; limită până la care ajunge vederea noastră ; zare . 2. ( Geol . ) Strat distinct din formația unui sol , care prezintă caracteristicile condițiilor climatologice în care s - a format acel sol . 3. ( În artele plastice și în teatru ) Fundal . [ Var . : ( înv . ) orizón , orizónte s .

 

ORTICON

ORTICÓN , orticoane , s . n . Tub de luat vederi în camerele de televiziune ;

 

ORTOPTIC

ORTÓPTIC , - Ă , ortoptici , - ce , s . f . , adj . 1. S . f . Ramură a oftalmologiei care asigură tratamentul ambliopiei , educarea vederii stereoscopice și tratamentul dezechilibrului muscular în strabism . 2. Adj . De ortoptică (

 

OTOLOGIE

... OTOLOGÍE s . f . Ramură a medicinii care se ocupă cu studiul urechii din punct de vedere

 

PĂIENJENIT

... PĂIENJENÍT , - Ă , păienjeniți , - te , adj . 1. Acoperit cu păienjeniș . 2. Fig . ( Despre vedere

 

PĂRERE

... PĂRÉRE , păreri , s . f . 1. Opinie , punct de vedere

 

PANMIXIE

... PANMIXÍE , panmixii , s . f . ( Biol . ) Încrucișare întâmplătoare din punct de vedere

 

PARACENTEZĂ

PARACENTÉZĂ , paracenteze , s . f . ( Med . ) Puncție efectuată într - o cavitate naturală , în vederea evacuării lichidului patologic pe care îl

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>