Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru C
Rezultatele 401 - 410 din aproximativ 560 pentru C.
CĂLÚGĂRIȚĂ , călugărițe , s . f . I. Femeie care a făcut legământ să ducă o viață religios - ascetică și care trăiește într - o comunitate mănăstirească ; monahie ^2 . II. Insectă carnivoră mare , de culoare verde - cafenie , cu picioarele din față în formă de cange , care - i servesc la prinderea prăzii ( Mantis religiosa ) . - Călugăr + suf . -
CĂMĂȘUÍ , cămășuiesc , vb . IV . Tranz . A acoperi un element de construcție cu beton , metal etc . - Cămașă + suf . -
CĂMĂȘUIÁLĂ , cămășuieli , s . f . 1. Acțiunea de a cămășui ; cămășuire . 2. Pojghiță , înveliș care acoperă unele materii , obiecte sau piese . 3. Strat de piatră sau de balast dezagregat , care trebuie îndepărtat la deschiderea unei cariere sau a unei balastiere . [ Pr . : - șu - ia - ] - Cămășui + suf . -
CĂMĂȘÚICĂ , cămășuici , s . f . Cămășuță . - Cămașă + suf . -
CĂMĂȘUÍRE , cămășuiri , s . f . Acțiunea de a cămășui și rezultatul ei ; cămășuială . - V.
CĂMĂȘÚIT , - Ă , cămășuiți , - te , adj . ( Despre elemente de construcție ) Care a fost acoperit , cu beton , metal etc . - V.
CĂMĂRĂȘÉL , cămărășei , s . m . ( Înv . ) Fecior de casă ; camerier . - Cămăraș + suf . -
CĂMĂRÁȘ , cămărași , s . m . ( În evul mediu , în Țara Românească și în Moldova ) Slujbaș care avea în grijă odăile domnului , în special cămara
CĂMĂRÚȚĂ , cămăruțe , s . f . Diminutiv al lui cămară ; cămăruie . - Cămară + suf . -
CĂMĂTĂRÉȘTE adv . În felul cămătarilor . - Cămătar + suf . -
CĂMĂTĂREÁSĂ , cămătărese , s . f . ( Rar ) Femeie care dă bani cu camătă , care ia în camătă . - Cămătar + suf . -