Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VERTICAL
Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 106 pentru VERTICAL.
ELICOPTÉR , elicoptere , s . n . Aparat de zburat cu motor , a cărui susținere și mișcare sunt asigurate de una sau mai multe elice care se rotesc în jurul unor axe aproape verticale , și care poate ateriza pe un spațiu extrem de redus ori se poate menține în aer într - un punct fix . [ Var . : helicoptér s .
... ERÉCT , - Ă , erecți , - te , adj . ( Despre plante sau despre tulpina lor ) Ridicat drept în sus ; vertical
ETÁJ , etaje , s . n . 1. Fiecare dintre părțile unei clădiri de deasupra parterului , cuprinzând încăperile situate pe același plan orizontal ; cat , nivel . 2. Parte dintr - o mașină de forță în care se produce o variație a vitezei sau a presiunii fluidului . 3. Parte a unui amplificator electric în care se produce una dintre amplificări . 4. Complex de straturi bine individualizate petrografic și faunistic , corespunzând celei mai mici diviziuni a timpului geologic . 5. ( Bot . ; în sintagma ) Etaj de vegetație = zonă de vegetație cu anumite condiții proprii , determinate de modificările regimului termic și hidric pe
EXTRÁCȚIE , extracții , s . f . 1. Extragere . 2. Operație de aducere la suprafață a minereului , a materialelor și a personalului , prin puțuri verticale sau înclinate care fac legătura cu diferite planuri ale minei . 3. Îndepărtare a unui corp străin introdus în organism ; spec . extragerea unei măsele sau a unui dinte . 4. ( Livr . ) Origine ,
FAȚÁDĂ , fațade , s . f . Fiecare dintre părțile exterioare verticale ale unei clădiri , ale unui monument ; spec . partea dinspre stradă sau partea unde se găsește intrarea principală a unei
FÁLIE , falii , s . f . ( Geol . ) Ruptură apărută în scoarța Pământului , ca urmare a mișcărilor tectonice verticale , care desparte două grupuri de straturi ;
... luptă . 4. Porțiune dintr - un zăcământ de substanțe minerale unde se face tăierea rocilor , a minereurilor sau a cărbunilor . 5. Plan vertical în care sunt situate fațada unei clădiri sau fațadele unui ansamblu de clădiri . 6. ( Met . ) Zonă de tranziție între două mase de aer diferite , caracterizată ...
FUSCÉL , fuscei , s . m . 1. Fiecare dintre vergelele trecute printre firele de urzeală la războiul de țesut ; vergea , joardă . 2. Fiecare dintre vergele sau scândurile orizontale care formează treptele unei scări . 3. Fiecare dintre vergelele verticale ale loitrei carului . 4. ( Rar ) Cotor de ceapă . [ Var . : fușcél , fuștél s .
GEOTROPÍSM s . n . însușire a organelor unor plante sau a unor plante de a crește cu o anumită orientare față de verticala locului , sub influența gravitației . [ Pr . : ge -
GIROVERTICÁL , giroverticale , s . n . Giroscop cu axa de rotație
... mai mari decât dimensiunile obișnuite . Trunchi gros . 2. Care are volum mare , care depășește prin volum dimensiunile obișnuite ; voluminos . Carte groasă . 3. Mare , în sens vertical , de la suprafață în adâncime sau de la suprafață până la bază . Strat gros . 4. ( Despre fluide ) Care curge sau se împrăștie greu ; dens . II ...