Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru UNELTE
Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 288 pentru UNELTE.
... ȘPIȚ ^2 , șpițuri , s . n . 1. ( Tehn . ) Unealtă formată dintr - o bară de oțel cu vârful ascuțit , folosită la găurirea pietrelor naturale și artificiale sau la prelucrarea suprafeței lor . 2. ( Tipogr . ) Linie simplă ...
ȘÚRĂ^2 s . f . v . șiră . ȘÚRĂ^1 , șure , s . f . Construcție anexă pe lângă o gospodărie rurală , în care se adăpostesc vitele și se păstrează diferite vehicule , unelte agricole etc . [ Pl . și :
ȘURÚB , șuruburi , s . n . 1. Tijă cilindrică de lemn sau de oțel , filetată , care servește la asamblarea a două ori a mai multor piese sau care transmite , transformă sau utilizează în diverse feluri mișcarea de rotație într - un mecanism . 2. Nume dat unor unelte , dispozitive etc . care au ca parte componentă un șurub sau care se manevrează prin
... ȘURUBÉLNIȚĂ , șurubelnițe , s . f . Unealtă metalică alcătuită dintr - o tijă cu mâner , având vârful lățit ca un tăiș și servind la înșurubarea și deșurubarea șuruburilor . [ Var . : șurupélniță s . f . ] - Șurub ...
... ȚĂRCĂLÁN , țărcălanuri ( țărcălane ) , s . n . ( Reg . ) 1. Unealtă asemănătoare cu compasul , întrebuințată mai ales în dulgherie . 2. Cerc luminos care se observă în jurul unui astru sau al unei alte surse de lumină ...
... ȚAPÍNĂ , țapine , s . f . Unealtă
... ȚESÁLĂ , țesale , s . f . 1. Unealtă
ȚÍNE , țin , vb . III . I. Tranz . 1. A avea ceva în mână ( sau în brațe etc . ) și a nu lăsa să scape . 2. A susține un obiect greu ( ridicat de la pământ ) și a nu - l lăsa să cadă . 3. A sprijini pe cineva să nu cadă . 4. A cuprinde , a purta , p . ext . a suporta . II. 1. Refl . A se prinde cu mâinile de ceva sau de cineva . 2. Refl . A fi prins sau fixat ușor de ceva , a fi legat prea slab de ceva . Se ținea numai într - un cui . 3. Refl . ( Cu determinări introduse prin prep . " de " sau " după " ) A merge în urma cuiva , pășind cât mai aproape de el și a nu - l părăsi nici o clipă ; p . ext . a fi mereu împreună cu cineva , a fi nelipsit de lângă cineva . 4. Refl . ( Cu determinări modale ) A urma unul după altul , a se înșirui . Automobilele se țineau lanț . 5. Refl . A se îndeletnici mult ( sau numai ) cu . . . , ...
AȚĂ , ațe , s . f . 1. Fir subțire ( de bumbac , de in , de cânepă etc . ) folosit la cusut , la fabricat țesături etc . 2. Fir care seamănă cu ața ( 1 ) sau care are întrebuințările ei . 3. Fâșie de metal subțire , formată în urma ascuțirii pe tocilă a unor unelte . 4. Compus : ață - de - mare = a ) plantă acvatică cu tulpină scurtă și foarte ramificată și cu flori verzui ( Ruppia rostellata ) ; b ) peștișor marin cu corpul filiform , cu o singură înotătoare ( Nerophis
... ABRAZÓR , abrazoare , s . n . Unealtă
ACARÉT , acareturi , s . n . 1. Construcție auxiliară care ține de o gospodărie . 2. ( La pl . ) Unelte de gospodărie , mai ales