Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SUPĂRAT

 Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 76 pentru SUPĂRAT.

MÂNIAT

MÂNIÁT , - Ă , mâniați , - te , adj . Înfuriat , iritat , foarte supărat . [ Pr . : - ni - at ] - V.

 

MÂNIOS

MÂNIÓS , - OÁSĂ , mânioși , - oase , adj . Plin de mânie ( 1 ) ; furios ; foarte supărat ; care exprimă sau trădează mânie . [ Pr . : - ni - os ] - Mânie + suf . -

 

MAHMUR

MAHMÚR , - Ă , mahmuri , - e , adj . , s . n . 1. ( Adesea substantivat ) Care nu și - a revenit complet din beție sau din somn ; care este cu capul încă tulbure ; care se simte indispus după beție sau după un somn neîmplinit . 2. Adj . Prost dispus , lipsit de voie bună , supărat , posomorât . 3. S . n . Dispoziție ( bună sau rea ) a

 

NĂBĂDĂIOS

NĂBĂDĂIÓS , - OÁSĂ , năbădăioși , - oase , adj . ( Adesea substantivat ) 1. ( Pop . și fam . ) Care se supără ușor , care își iese repede din fire . 2. ( Reg . ) Epileptic . - Năbădăi ^1 + suf . -

 

NECĂJI

... A pricinui cuiva un necaz , o neplăcere ; a face cuiva sânge rău ; a mânia , a amărî , a supăra . 2. Refl . A depune eforturi ( mări ) pentru realizarea unui scop ; a - și da osteaneala , a se trudi ; a ...

 

NECĂJIT

NECĂJÍT , - Ă , necăjiți , - te , adj . 1. Care are un necaz ; supărat , amărât , trist , mâhnit . 2. Care duce o viață grea ; chinuit , muncit ; p . ext . sărac , sărman . 3. Nemulțumit ( de ceva sau de cineva ) , contrariat , enervat , întărâtat . [ Var . : năcăjít , - ă

 

NEDISPUS

NEDISPÚS , - Ă , nedispuși , - se , adj . Care nu este bine dispus , care este supărat , mâhnit . - Ne - +

 

NEMULȚUMI

... NEMULȚUMÍ , nemulțumesc , vb . IV . Tranz . A produce cuiva o nemulțumire ; a indispune , a supăra

 

NEMULȚUMIT

NEMULȚUMÍT , - Ă , nemulțumiți , - te , adj . ( Adesea adverbial și substantivat ) Care nu este mulțumit ; care are o nemulțumire ; supărat , mâhnit ;

 

OȚETI

... A se transforma în oțet ; a se înăcri . 2. Fig . ( Rar ) A deveni aspru , mânios , sever ; a se supăra

 

OȚETIT

OȚETÍT , - Ă , oțetiți , - te , adj . 1. ( Despre vinuri ) Prefăcut , transformat în oțet ; înăcrit , acru . 2. Fig . Supărat , mânios , iritat ;

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>