Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru STUDIAT
Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 338 pentru STUDIAT.
BIÓNIC , - Ă , bionici , - ce , s . f . , adj . 1. S . f . ( În sintagma ) Bionică informațională = ramură a bionicii care studiază mecanismele de recepție , stocare , prelucrare și transmitere a informației la sistemele biologice în vederea transpunerii lor în tehnica informațională . 2. Adj . De bionică (
BIOPSÍE , biopsii , s . f . Scoatere prin procedee chirurgicale a unui fragment dintr - un țesut viu pentru a fi studiat la microscop . [ Pr . : bi -
BIOSPEOLOGÍE s . f . Ramură a biologiei care studiază fauna și flora peșterilor . [ Pr . : - bi - o - spe - o - ] - Bio - + spelogie . Cf . fr . %
BIOTELEMETRÍE s . f . Ramură a biologiei moderne care studiază organismele vii de la distanță cu ajutorul unor instrumente adecvate . [ Pr . : bi -
BIOTIPOLOGÍE s . f . Ramură a biologiei care studiază biotipurile . [ Pr . : bi -
BONJURÍST , bonjuriști , s . m . Nume dat după 1830 - 1840 tinerilor români progresiști care studiaseră în Franța . - Bonjur + suf . -
CĂLDURĂ , călduri , s . f . 1. Starea sau gradul de încălzire a unui corp ; faptul că un corp posedă o anumită temperatură ; senzație produsă de corpurile calde ; temperatură ridicată . 2. ( Fiz . ) Mărime scalară prin care se exprimă transferul de energie între sistemele fizico - chimice sau între diferite părți ale aceluiași sistem în cadrul unei transformări în care nu se efectuează lucru mecanic ; p . ext . parte a fizicii care studiază fenomenele termice . 3. ( La pl . ) Timp călduros , atmosferă fierbinte ; vreme toridă . 4. ( La pl . ) Temperatură ridicată a corpului ; febră . 5. Fig . Ardoare , înfocare , patimă . 6. ( La pl . ) Perioadă din ciclul sexual în care animalele femele manifestă dorința naturală de a se
CARCINOLOGÍE s . f . Ramură a oncologiei care studiază
CARIOLOGÍE s . f . Parte a biologiei care studiază nucleul și celula . [ Pr . : - ri -
CARTOGRAFÍE s . f . Disciplină care studiază tehnica de întocmire a hărților și a planurilor
CATALOGRAFÍE s . f . Tehnică a alcătuirii cataloagelor de bibliotecă sau de muzeu ; ramură a biblioteconomiei care studiază principiile și metodele întocmirii cataloagelor de