Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru STRUCTURĂ
Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 198 pentru STRUCTURĂ.
COMPOZÍȚIE , compoziții , s . f . 1. Totalitatea elementelor care alcătuiesc o unitate ; structură , compunere , alcătuire . 2. Operă , bucată , compunere artistică , în special muzicală . 3. Felul în care sunt dispuse elementele imaginii într - un tablou , astfel încât se se echilibreze între ele . 4. Joc al unui actor care interpretează un rol bazându - se în primul rând pe trăsăturile distinctive ale personajului respectiv . 5. Exercițiu școlar constând în dezvoltarea în scris a unei teme cu caracter literar date de profesor ; compunere . 6. Aliaj de cositor cu care se căptușește suprafața unei piese metalice care freacă altă suprafață metalică , cu scopul de a micșora
... CONDROÍDE s . n . pl . Substanțe complexe , compuse din proteine în amestec cu polizaharide și care intră în structura
CONFORMÁȚIE , conformații , s . f . Structură fizică generală a corpului sau a părților lui , a unei suprafețe de teren etc . ;
CONSTITÚȚIE , constituții , s . f . 1. Totalitatea particularităților morfologice , funcționale și psihologice ale unui individ ; structură fizică generală a corpului omenesc . 2. Lege fundamentală a unui stat , investită cu o forță juridică superioară celorlalte legi , care cuprinde principiile esențiale ale organizării lui , stabilește drepturile și datoriile principale ale cetațenilor , sistemul electoral , organizarea organelor supreme și locale etc . , reflectând astfel stadiul de dezvoltare socială , economică și politică la un moment dat a statului respectiv . [ Var . : constituțiúne s .
... CONSTITUTÍV , - Ă , constitutivi , - e , adj . Care intră în compunerea unui lucru , care reprezintă un element esențial din structura
... CONTEXTÚRĂ , contexturi , s . f . 1. Ansamblu de caracteristici ale unei țesături care definesc structura
CORM s . n . Organism al plantelor superioare , format din rădăcină , tulpină și frunze , având o structură anatomică
... COSMOLOGÍE s . f . Ramură a astronomiei care studiază structura
CRISTÁL , cristale ( 2 ) și ( 1 ) cristaluri , s . n . 1. Sticlă de o fabricație specială , transparentă și perfect incoloră , cu însușirea de a refracta puternic lumina , întrebuințată pentru fabricarea lentilelor optice și a unor obiecte de lux . 2. Substanță minerală solidă , omogenă , cu o structură internă regulată , care se prezintă sub forma unor poliedre . 3. ( În sintagma ) Cristale lichide = substanțe mezomorfe folosite la realizarea unor dispozitive optoelectronice de
CROMATÍSM s . n . 1. Proprietate a razelor albe de a se descompune în raze de culori diferite . 2. Succesiune de mai multe sunete aliate la distanță de un semiton ; structură melodică în care predomină intervale de
CVASISTELÁR , - Ă , cvasistelari , - e , adj . ( Astron . ; despre corpuri cerești ) A cărui structură este asemănătoare stelelor . - Cvasi +