Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru STRĂIN

 Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 155 pentru STRĂIN.

CODINĂ

CÓDINĂ s . f . ( Pop . ) 1. Lână de calitate inferioară , tunsă de pe capul , picioarele și coada oilor . 2. Grâu de calitate inferioară , amestecat cu multe corpuri străine - Coadă + suf . -

 

COLĂCI

... IV . Tranz . ( Reg . ) 1. A recomanda cuiva pe cineva pentru căsătorie ; a peți . 2. A introduce undeva pe un străin

 

COLABORAȚIONISM

COLABORAȚIONÍSM s . n . Atitudine sau politică de trădare a intereselor propriei țări , specifică celor care au colaborat cu ocupanții străini . [ Pr . : - ți -

 

COLOCATAR

COLOCATÁR , - Ă , colocatari , - e , s . m . și f . Persoană care locuiește în aceeași casă cu persoane străine de familia sa , în temeiul unui

 

COLONIST

COLONÍST , - Ă , coloniști , - ste s . m . și f . Persoană care s - a strămutat din țara sa ori din locul de origine și s - a stabilit într - o regiune sau într - un oraș dintr - o țară

 

CONCREȚIUNE

... CONCREȚIÚNE , concrețiuni , s . f . Agregat mineral de formă sferică sau neregulată , format prin depunerea rocilor sedimentare în jurul unui corp străin

 

COSMOPOLITISM

... n . 1. Concepție din epoca sclavagismului grec și roman , care promova ideea " cetățeniei universale " . 2. ( Ieșit din uz ) Admirație manifestată față de tot ce era străin

 

COTROPI

... COTROPÍ , cotropésc , vb . IV . Tranz . 1. A ocupa prin violență , a pune stăpânire pe un teritoriu străin în mod abuziv și brutal ; a încălca , a invada . 2. Fig . A acoperi , a cuprinde din toate ...

 

CUARȚ

CUARȚ , cuarțuri , s . n . Bioxid natural de siliciu , care se găsește în roci în stare neconsolidată ( ca nisip ) sau în formă de cristale hexagonale , transparente și incolore ( în stare pură ) sau diferit colorate ( când conțin și substanțe străine ) , utilizat în tehnică , în industria optică , în industria materialelor refractare , la bijuterii etc . [ Var . : cvarț s .

 

CUC

CUC , cuci , s . m . 1. Pasăre călătoare cu pene cenușii , cu coada lungă cu pete albe , care își depune ouăle în cuiburi străine pentru a fi clocite de alte păsări și care este cunoscută prin sunetele caracteristice pe care le scoate ( Cuculus canorus ) . 2. Intră în compunerea unor nume de plante : ciuboțica - cucului , limba - cucului etc . 3. ( La unele jocuri de copii ) Lovitură cu mingea în

 

CURĂȚITOR

CURĂȚITÓR , - OÁRE , curățitori , - oare , adj . , subst . 1. Adj . Care curăță . 2. S . f . Mașină sau instalație folosită la separarea corpurilor străine dintr - un material pulverulent , granular etc . 3. S . n . Unealtă , aparat sau dispozitiv utilizat la desprinderea depunerilor , impurităților etc . de pe suprafața pieselor . 4. S . n . Aparat pentru separarea dintr - un fluid a unei faze formate din particule de lichid sau de solid . - Curăți + suf . -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>