Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SPIRITUAL

 Rezultatele 41 - 49 din aproximativ 49 pentru SPIRITUAL.

RIGORISM

RIGORÍSM s . n . 1. Concepție etică ce opune în mod rigid normele morale necesităților fizice și spirituale ale omului . 2. Severitate extremă în stabilirea , în interpretarea sau în aplicarea normelor morale sau , p . gener . , a altor

 

SĂRAT

... SĂRÁT^1 s . n . Sărare . - V. săra . SĂRÁT^2 , - Ă , sărați , - te , adj . 1. Care conține sare în mod natural . 2. Fig . ( Despre vorbe , glume ) Spiritual

 

SIMONIE

SIMONÍE s . f . Trafic cu lucruri considerate de biserică drept bunuri spirituale , sfinte și pedepsit cu excomunicarea , caterisirea

 

SPIRITUALITATE

... SPIRITUALITÁTE s . f . Calitatea , caracterul a ceea ce este spiritual

 

SPIRITUALIZA

... SPIRITUALIZÁ , spiritualizez , vb . I . Tranz . A încerca să dea sau a da fenomenelor , lucrurilor etc . un caracter sau un conținut spiritual

 

SPIRITUALIZAT

... SPIRITUALIZÁT , spiritualizați , - te , adj . Care a căpătat un caracter spiritual

 

STRĂLUCIT

STRĂLUCÍT , - Ă , străluciți , - te , adj . 1. Care strălucește ; strălucitor , lucitor , sclipitor . 2. Fig . ( Despre oameni ) Distins , remarcabil prin însușirile

 

SUFLET

SÚFLET , suflete , s . n . 1. Totalitatea proceselor afective , intelectuale și voliționale ale omului ; psihic . 2. Factor , element esențial al unui lucru , al unei acțiuni etc . 3. ( În filozofia idealistă și în concepția religioasă ) Substanță spirituală care dă omului viață și care este socotită de origine divină și cu esență veșnică . 4. Viață . A avea șapte suflete 5. Persoană , ins , om ; p . gener . orice ființă . 6. ( Pop . ) Suflare , suflu , respirație . Pe nări el scoate suflet puternic . 7. ( În sintagme și expr . ) Copil ( rar fiu ) de suflet = copil adoptiv . A lua de suflet = a adopta un copil . A da de suflet = a - și ceda copilul unei persoane care îl

 

SUFLETESC

... SUFLETÉSC , - EÁSCĂ , sufletești , adj . Al sufletului ; care ține de suflet , privitor la suflet ; p . ext . moral , spiritual

 

<<< Anterioarele