Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RELIGIE
Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 125 pentru RELIGIE.
CREȘTINÁ , creștinéz , vb . I . Tranz . și refl . A ( se ) face creștin ( II 1 ) , a ( se ) boteza în religia
CREȘTINÍSM s . n . Ansamblul religiilor la baza cărora se află credința în persoana și învățăturile lui Iisus Cristos . - Creștin + suf . - ism ( după fr .
... față de cineva sau de ceva . 4. Speranță , nădejde . 5. Convingere despre existența lui Dumnezeu ; mărturisire a acestei convingeri prin respectarea prescripțiilor bisericești ; religie
CRÚCE , cruci , s . f . I. 1. Obiect format din două bucăți de lemn , de piatră , de metale prețioase etc . așezate perpendicular și simetric una peste alta și constituind simbolul credinței creștine . 2. Figură sau desen în formă de cruce ( I 1 ) , având diferite semnificații : într - o listă de nume de persoane arată că posesorul celui însemnat cu cruce a decedat ; înaintea unui cuvânt atestă vechimea mare a cuvântului respectiv ; în calendar marchează o zi de sărbătoare creștină ; peste un text indică semnul anulării etc . 3. Simbol al ritualului creștin , care constă dintr - un gest ( semnul crucii ) făcut cu degetele la frunte , la piept și , succesiv , la cei doi umeri . 4. Religia , confesiunea creștină : creștinism . 5. Termen care intră în componența numelui unor decorații , insigne etc . în formă de cruce ( I 1 ) . Crucea " Sfântul Gheorghe " . 6. Nume dat la diverse obiecte sau părți ale unor obiecte , dispuse în formă de cruce ( I 1 ) . 7. Piesă de oțel , fontă , beton etc . pentru legarea a două conducte în prelungire , din care se despart două orificii laterale perpendiculare . 8. Instrument de tortură în antichitate , pe care osânditul îl purta adesea în spinare până la locul de execuție ...
CRUCIÁDĂ , cruciade , s . f . Fiecare dintre cele opt expediții cu caracter militar , întreprinse la îndemnul Bisericii catolice de către seniorii din Europa occidentală în perioada dintre 1096 și 1270 și care , sub pretextul eliberării mormântului lui Cristos de la Ierusalim de sub ocupația musulmanilor , urmăreau , de fapt , o expansiune teritorială , economică și politică ; p . gener . orice expediție militară împotriva unor eretici sau adepților altor religii în evul mediu . [ Pr . : - ci - a - . - Var . : cruciátă s .
CÚȘER adj . invar . ( Despre mâncări și băuturi , în practica religiei mozaice ) Pregătit după
CUMINECĂTÚRĂ , cuminecături , s . f . ( În practicile religiei creștine ) Ritual care constituie una dintre cele șapte taine și care constă în gustarea de către credincioși a vinului și a pâinii sfințite de preot , simbol al sângelui și trupului lui Hristos ; euharistie , împărtășanie ,
CUMINECÁ , cumínec , vb . I . Refl . și tranz . ( În practicile religiei creștine ) A primi sau a da cuminecătura ; a ( se ) împărtăși , a ( se )
DÁLAI - LÁMA - LÁMA s . m . invar . Șeful suprem al religiei budiste ; marele -
DAMNÁ , damnez , vb . I . Tranz . ( Livr . ; în mitologia greco - romană și în religia creștină ) A condamna la chinurile
DAMNAȚIÚNE , damnațiuni , s . f . ( Livr . ; în mitologia greco - romană și în religia creștină ) Osândire la muncile infernului . [ Pr . : - ți - u - . - Var . : damnáție s .