Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RĂSUCIT
Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 94 pentru RĂSUCIT.
DETORSIONÁT , - Ă , detorsionați , - te , adj . Care nu mai este răsucit . [ Pr . : - si - o - ] - V.
DEZRĂSUCÍ , dezrăsucesc , vb . IV . Tranz . A face ca un fir sau , p . gener . , un obiect să nu mai fie răsucit ; a
DEZRĂSUCÍT , - Ă , dezrăsuciți , - te , adj . Care nu mai este răsucit ; care s - a desfăcut din depănătură . - V.
DRIL , driluri , s . n . Țesătură deasă și groasă din fire de bumbac sau de cânepă bine răsucite , care se folosește la confecționarea îmbrăcămintei de vară , a pânzei de cort
EXOGÍRĂ , exogire , s . f . Gen fosil de lamelibranhiate cu valvele inegale și umboanele răsucite în spirală , existent în jurasicul
... FILÁ , filez , vb . I . 1. Tranz . A răsuci fibrele dintr - un material textil ( bumbac , cânepă etc . ) pentru a - l transforma în fire ; a toarce . 2. Tranz . A răsfira ...
FILÁT^1 s . n . Faptul de a fila . - V. fila . FILÁT^2 , - Ă , filați , - te , adj . ( Despre fibrele textile ) Care a fost răsucit și transformat în fire ; tors ^3 . - V.
FIR , fire , s . n . 1. Produs de torcătorie sau de filatură , de formă lungă și subțire , obținut prin toarcerea unor fibre textile ; p . restr . fibră textilă . 2. Sârmă de telefon , de telegraf etc . , alcătuită din două , uneori din trei conductoare subțiri , izolate și de obicei răsucite ; p . gener . orice corp solid în care lungimea este cu mult mai mare în raport cu dimensiunea secțiunii transversale . 3. Șuviță subțire de aur , de argint etc . , de forma unui fir ( 1 ) , folosită la cusături speciale de podoabă . 4. ( Urmat de determinări introduse prin prep . " de " ) Fiecare dintre elementele , de forma unui fir ( 1 ) lung și subțire , care alcătuiesc părul , iarba etc . ; p . ext . exemplar dintr - o specie de plante erbacee de același fel ; ( în special ) floare dintr - o specie de flori de același
FITÍL , fitiluri , s . n . 1. Fir de bumbac răsucit sau țesut , în formă de sfoară , șiret , panglică sau tub , care se introduce , spre a fi aprins , în mijlocul lumânărilor , într - un lichid inflamabil din aparatele de iluminat etc . 2. Șnur muiat într - o substanță inflamabilă , servind altădată la transmiterea focului pentru aprinderea încărcăturilor la armele de foc , iar azi pentru aprindrca încărcăturilor de exploziv în mine , în cariere etc . ; tub făcut din metal sau dintr - un material textil și umplut cu material inflamabil , servind în același
FRÂNGHÍE^2 s . f . v . frenghie . FRÂNGHÍE^1 , frânghii , s . f . Fir lung și gros făcut din mai multe fibre vegetale sau din fire animale , precum și din fibre sintetice , răsucite una în jurul alteia ; funie . [ Acc . și : ( reg . ) fr ?
FUS ^2 , fusuri , s . n . ( În industria pielăriei ) Unitate de măsură pentru piele , egală cu 929 cm^2 ; bucată de piele având această suprafață . [ Pl . și : fuse ] FUS ^1 , ( I ) fuse , ( II ) fusuri , s . n . I. 1. Unealtă de tors care servește la răsucirea firului și pe care se înfășoară firul pe măsură ce este tors , având forma unui bețișor lung și subțire , îngroșat la mijloc , cu capătul de sus ascuțit și cel de jos rotunjit și înțepenit într - o rotiță . 2. Organ al mașinilor de tors , cu ajutorul căruia se răsucește și pe care se înfășoară firul . II. 1. Nume dat unor părți ale mașinilor de țesut , de depănat etc . care seamănă la formă cu fusul ^1 ( I 1 ) . 2. Nume dat unor părți de mașini , de instalații etc . care îndeplinesc funcția de arbore sau de osie . 3. Trunchiul unui copac de la bază până la vârf , fară crengi . 4. Parte a unei coloane de arhitectură , cuprinsă între bază și capitel . 5. Corpul drept al ancorei , fără brațe și fară inel . 6. ( În sintagmele ) Fus sferic = porțiune din suprafața unei sfere cuprinsă între două cercuri mari care au un diametru comun . Fus orar = fiecare dintre cele ...