Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ORIENTA
Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 52 pentru ORIENTA.
... POLITIZÁ , politizez , vb . I . Tranz . A orienta
PRÁCTIC , - Ă , practici , - ce , adj . 1. Care se poate executa sau care se efectuează în mod concret ; care se verifică prin practică și se poate aplica în viață ; care se bazează pe practică ; concret , real . 2. ( Despre oameni ) Care știe să se orienteze în viața de toate zilele , care știe să aplice cunoștințele la viața de toate zilele , care are simțul realității ; p . ext . îndemânatic , destoinic ,
PREZÍCE , prezic , vb . III . Tranz . A spune , a anunța dinainte ce se va întâmpla , orientându - se după anumite indicații prezente , după intuiție , raționament etc . A ghici viitorul cuiva ( în cărți , în cafea , în palmă etc . ) . - Pre ^1 - + zice ( după fr .
RÁȚCĂ , rațce , adj . , s . f . 1. Adj . , s . f . ( Oaie ) din rasa țurcană , cu coarnele răsucite în formă de tirbușon , orientate lateral și înapoi . 2. S . f . Lână neomogenă , de calitate inferioară , produsă de aceste
REORIENTÁT , - Ă , reorientați , - te , adj . Care este orientat într - o nouă direcție . [ Pr . : re - o - ] - V.
ROCÁDĂ , rocade , s . f . 1. Mișcare la jocul de șah care nu se poate face decât o singură dată în decursul unei partide și care constă în aducerea uneia dintre ture alături de rege și în trecerea regelui peste aceasta , păstrând culoarea câmpului de plecare . 2. ( Mil . ) Cale de comunicație cu un traseu orientat în general paralel cu linia frontului , folosită pentru regruparea și manevrarea trupelor , precum și pentru asigurarea materială a
SPÁTE , spate , s . n . 1. Partea posterioară a corpului omenesc , de la umeri până la șale ; partea superioară a corpului animalelor , cuprinzând regiunea coloanei vertebrale dintre articulațiile membrelor ; spinare . 2. Parte a unor obiecte opusă feței ; parte a unei așezări , formații etc . , opusă direcției spre care este orientată . 3. Spătarul , speteaza scaunului ; rezemătoare . [ Pl . și :
STÂNG , - Ă , stângi , adj . 1. ( Despre părți sau organe ale corpului ) Așezat în partea corpului în care se află inima . 2. Care se află de partea sau în direcția mâinii stângi ( 1 ) ( când cineva stă cu fața în direcția în care este orientat un lucru sau o ființă ) . 3. Care reprezintă gruparea radicală a unui partid , a unei adunări , a unei organizații politice ; care se alătură unei astfel de
STÁTIC , - Ă , statici , - ce , adj . , s . f . I. Adj . 1. ( Mec . ) Care se referă la echilibrul forțelor , la starea de nemișcare a corpurilor . 2. Care nu se mișcă , nu se schimbă , nu se dezvoltă ; imuabil , fix ; lipsit de dinamism . 3. ( Fiziol . ; în sintagma ) Simț static = simț care orientează asupra poziției corpului și a părților lui în repaus , datorită impresiilor care vin de la mușchi , tendoane și articulații . II. S . f . Ramură a mecanicii care studiază sistemele de forțe pentru stabilirea condițiilor de echilibru ale unui corp aflat în stare de repaus sau de
TAXIOLOGÍE s . f . Disciplină orientată spre optimizarea acțiunilor umane prin aplicarea ciberneticii și a criteriilor rezultate din studiul stereotipului dinamic la om . [ Pr . : - xi - o - ] - Probabil din
VECTÓR , vectori , s . m . Mărime matematică sau fizică definită printr - o valoare numerică , o unitate de măsură , o direcție și un punct de aplicație ( reprezentată grafic printr - un segment de dreaptă