Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MO
Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 77 pentru MO.
MOȘÍCĂ , moșici , s . f . Diminutiv al lui
MOȘIEREÁSĂ , moșieresc , s . f . Mare proprietară funciară ; soție de moșier ; moșieriță . [ Pr . : - și - e - ] - Moșier + suf . -
MOȘIOÁRĂ , moșioare , s . f . Diminutiv al lui moșie . [ Pr . : - și - oa - ] - Moșie + suf . -
MOȘMOÁNĂ^2 , moșmoane , s . f . 1. ( La pl . ; în superstiții ) Vrăji , descântece , farmece ; p . ext . obiecte folosite în astfel de practici . 2. Epitet pentru un om moale , nehotărât , molâu . MOȘMOÁNĂ^1 , moșmoane , s . f . Fructul comestibil al moșmonului , aproape sferic , moale , suculent și cu gust dulce -
MOȘNEGĂRÍE , moșnegării , s . f . 1. ( Cu sens colectiv ) Mulțime de moșnegi . 2. Epitet batjocoritor pentru un moșneag ( 1 ) . - Moșneag + suf . -
MOȘNEGÉȘTE adv . În felul moșnegilor , ca moșnegii , bătrânește ; p . ext . domol , încet . - Moșneag + suf . -
MOȘNEGÚȚ , moșneguți , s . m . Diminutiv al lui moșneag ( 1 ) ; moșnegel . - Moșneag + suf . -
MOȘULÉȚ , moșuleți , s . m . Diminutiv al lui moș ( I 1 ) ; moșic , moșulică . - Moș + suf . -
MOȘULÍCĂ , moșulici , s . m . ( Fam . ; folosit adesea ca apelativ ) Moșuleț . - Moș + suf . -
MOȚĂÍ , móțăi , vb . IV . Intranz . 1. A ațipi șezând ; a adormi ușor și intermitent ; a picoti , a dormita . 2. A da din cap ( în semn de afirmație , de salut , de mustrare ) . [ Prez . ind . și : moțăiesc ] - Moț ^1 + suf . -
MOȚĂÍT , moțăituri , s . n . Moțăială . - V.