Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MITOLOGIE
Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 55 pentru MITOLOGIE.
RITOLOGÍE s . f . Ramură a mitologiei și religiei care studiază ritul , ritualul și ritualismul ca părți constitutive ale unor uzanțe culturale cu caracter regulat , referitoare la superstiții și credințe
RUSÁLCĂ , rusalce , s . f . Duh al râurilor , lacurilor , pădurilor și câmpiilor , închipuit în mitologia slavă ca o fată tânără îmbrăcată în alb , care atrage pe tineri în fundul apelor , înecându -
RUSÁLIE , rusalii , s . f . 1. ( La pl . ) Sărbătoare religioasă creștină , cu străvechi origini mitologice , provenind din ritualuri de pomenire a morților , care cade la 50 de zile după Paști . 2. ( În mitologia populară ) Ființă fantastică , asemănatoare cu ielele , reprezentată ca o zână rea , care dezlănțuie furtuni , schilodește pe oameni sau le ia mințile . 3. ( Entom . ) Larvă acvatică a insectei Ephemeride Polingenia , care se găsește mai ales în Dunăre , constituind hrana principală a cegii ; p . ext .
SATÍR , satiri , s . m . Fiecare dintre divinitățile rustice din mitologia greacă , reprezentată printr - o ființă cu corp omenesc acoperită cu păr , cu coarne și picioare de țap ( sau de cal ) , care personifica instinctele
SFINX , sfincși , s . m . I. Monstru fabulos din mitologia antică ( greacă și egipteană ) , cu corp de leu , cu cap de om și cu aripi de vultur ; monument arhitectonic de piatră înfățișând acest animal . II. Nume dat mai multor specii de fluturi mari , care zboară în timpul serii și
SILÉN , sileni , s . m . Nume dat , în mitologia greacă , satirilor bătrâni ; p . ext . persoană în vârstă care , sub o înfățișare grotescă , ascunde o înțelepciune
SILF , - Ă , silfi , - e , s . m . și f . ( Rar la f . ; în mitologia popoarelor germanice ) Duh aerian ușor , foarte agil , care , împreună cu silfida , întruchipa elementul
SILFÍDĂ , silfide , s . f . 1. ( În mitologia popoarelor germanice ) Duh aerian feminin , foarte ușor și agil , care , împreună cu silful , întruchipa elementul aerului . 2. ( La pl . ) Familie de insecte coleoptere cu mirosul foarte dezvoltat , ale căror larve se hrănesc cu cadavre și care provoacă pagube în culturi ( Silphidae ) ; ( și la sg . ) insectă care face parte din această
SIRÉNĂ , sirene , s . f . I. 1. Aparat ( acționat cu aburi , cu aer comprimat etc . ) care produce sunete de mare intensitate și cu care se dau semnale în fabrici , în navigație etc . 2. Aparat format dintr - un disc prevăzut cu mai multe găuri , prin care trece un curent de aer și care servește la determinarea înălțimii unui sunet prin comparare cu alte sunete . II. ( În mitologia greacă ) Ființă fabuloasă , cu aspect de femeie , cu picioare și aripi de pasăre , mai târziu cu coadă de pește , care , prin cântecele ei , ademenea pe corăbieri în locuri primejdioase , unde aceștia își găseau
TARTÁR^2 , tartaruri , s . n . ( În mitologia antică ) Loc așezat în fundul infernului , în care se presupune că erau chinuiți cei care păcătuiau față de zei ; ( în credința creștină ) iad , infern . [ Acc . și : tártar ] TARTÁR^1 adj . Sos tartar ( În sintagma ) = maioneză picantă preparată cu mult muștar ( cu capere și castraveți
TEOGONÍE , teogonii , s . f . Totalitatea miturilor privind originea zeilor și genealogia lor ; totalitatea zeilor care , având aceeași origine , alcătuiesc mitologia unor popoare vechi . [ Pr . : te -