Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MĂRGINIT
Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 77 pentru MĂRGINIT.
MĂSURÁT^2 , - Ă , măsurați , - te , adj . 1. ( Despre corpuri , fenomene , dimensiuni ) Determinat , evaluat . 2. Limitat , mărginit . 3. Fig . Moderat , cumpătat , cu măsură . MĂSURÁT^1 s . n . Măsurare . - V.
MANGAFÁ , mangafale , s . f . ( Fam . ) Om care nu merită nici o considerație ; om mărginit , bleg , prost , nătâng ;
... MEGIEȘÍ , megieșesc , vb . IV . Refl . recipr . ( Înv . și reg . ) A se învecina , a se mărgini
NEGHIÓB , - OÁBĂ , neghiobi , - oabe , adj . , s . m . și f . 1. Adj . , s . m . și f . ( Persoană ) cu mintea mărginită , care pricepe greu un lucru , care acționează fără judecată ; ( om ) neîndemânatic , nepriceput , nătărău , nerod , prost . 2. Adj . ( Despre fapte , vorbe etc . ) Care arată îngustimea la minte , prostia , stupiditatea neghiobului ( 1 ) ; prostesc , neghiobesc , stupid . - Et .
NEMĂRGINÍT , - Ă , nemărginiți , - te , adj . 1. Care nu are margini , care se întinde , se continuă la infinit ; necuprins , nelimitat , infinit ; p . ext . foarte lung , foarte mare , foarte numeros . 2. Care nu cunoaște limite în intensitate ; nețărmurit , imens , extrem . - Ne - +
NERÓD , - OÁDĂ , nerozi , - oáde , adj . , s . m . și f . 1. Adj . , s . m . și f . ( Persoană ) care are mintea mărginită , care pricepe greu un lucru , care acționează fără să judece ; ( om ) prost , netot , neghiob , nătărău . 2. Adj . Care aparține nerodului ( 1 ) , care caracterizează pe nerod , nerozesc ; care denotă , trădează prostie , prostesc ; p . ext . lipsit de sens , de rațiune ; stupid . [ Var . : ( reg . ) năród , - oádă adj . , s . m . și
NETÓT , NETOÁTĂ , netoți , netoate , adj . , s . m . și f . ( Persoană ) cu mintea mărginită , care pricepe greu un lucru , care acționează fără judecată ; ( om ) redus la minte ; prost , nătărău , neghiob , prostănac . - Ne - +
OBTÚZ , - Ă , obtuzi , - e , adj . 1. ( În sintagma ) Unghi obtuz = unghi mai mare de 90 de grade . 2. Fig . ( Despre minte ; p . ext . despre oameni ) Care pricepe greu ; redus ,
OCHÍ^2 , ochesc , vb . IV . 1. Intranz . A potrivi o armă la ochi pentru ca proiectilul să nimerească ținta ; a fixa linia de ochire a unei arme ; a lua ținta , a ținti . 2. Tranz . A urmări , a fixa cu privirea , a descoperi pe cineva ( printre mai multe persoane ) cu o anumită intenție ; a ( - și ) pune ochii pe cineva . 3. Refl . unipers . ( Reg . , despre întinderi acoperite de zăpadă ) A face din loc în loc pete , ochiuri ( negre sau de verdeață ) prin topirea zăpezii . ÓCHI^1 , ochi , ( I , II 4 , 7 , 11 , 12 , III ) s . m . ochiuri , ( II 1 , 2 , 3 , 4 , 5 , 6 , 8 , 9 , 10 , 13 ) s . n . I. S . m . 1. Fiecare dintre cele două organe ale vederii , de formă globulară , sticloase , așezate simetric în partea din față a capului omului și a unor animale ; globul împreună cu orbita , pleoapele , genele ; irisul colorat al acestui organ ; organul vederii unui animal sau al unei insecte , indiferent de structura lui . 2. Facultatea de a vedea , simțul văzului , vedere ; privire , uitătură . 3. ( La pl . ) Obraz , ...
OPÁC^1 , opace , s . n . Cui cu care se prinde vâsla de luntre . - Et . nec . Cf . %opacină . % OPÁC^2 , - Ă , opaci , - ce , adj . 1. Prin care nu poate trece lumina , lipsit de transparență , nestrăveziu . 2. Fig . Cu orizont mărginit , îngust la minte ,
ORIZÓNT , orizonturi , s . n . 1. Linie care reprezintă intersecția aparentă a suprafeței Pământului cu bolta cerească ; parte a cerului sau a Pământului pe care o mărginește această linie ; limită până la care ajunge vederea noastră ; zare . 2. ( Geol . ) Strat distinct din formația unui sol , care prezintă caracteristicile condițiilor climatologice în care s - a format acel sol . 3. ( În artele plastice și în teatru ) Fundal . [ Var . : ( înv . ) orizón , orizónte s .