Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LINGVISTICĂ
Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 58 pentru LINGVISTICĂ.
OCURÉNT , - Ă , ocurenți , - te , adj . 1. ( Înv . ) Care se întâmplă , care survine . 2. ( Despre unități lingvistice ) Care se întâlnește într - un
ONOMASIOLOGÍE s . f . Ramură a lingvisticii care studiază mijloacele folosite de una sau de mai multe limbi pentru a exprima o anumită noțiune . [ Pr . : - si -
ONOMÁSTIC , - Ă , onomastici , - ce , adj . , s . f . 1. Adj . Privitor la nume proprii , în special la nume de persoane . 2. S . f . Disciplină lingvistică al cărei obiect de studiu este originea , formarea și evoluția numelor proprii . 3. S . f . Totalitatea numelor proprii dintr - o limbă , dintr - o regiune , dintr - o epocă
OPOZÍȚIE , opoziții , s . f . I. 1. Raportul dintre două lucruri sau două situații opuse , contradictorii ; deosebire izbitoare , contrast . 2. Împotrivire , opunere , rezistență . 3. ( Fil . ) Noțiune a dialecticii desemnând un stadiu mai înalt de dezvoltare a contradicției decât deosebirea , stadiu în care obiectul unitar de dedublează în contrarii ce se exclud . 4. Poziție a două corpuri cerești care , privite de pe pământ , se găsesc pe bolta cerească diametral opuse . 5. ( Jur . ) Manifestare de voință destinată să împiedice îndeplinirea unui act juridic sau să impună anumite condiții acestei îndepliniri . 6. ( Lingv . ) Diferență , de obicei fonetică , cu sau fără valoare funcțională , între două unități lingvistice . II. ( În țările cu regim parlamentar ) Totalitatea persoanelor care fac parte dintr - un grup politic potrivnic partidului aflat la putere ; politica pe care o duce acest grup față de partidul la putere . [ Var . : ( înv . ) opozițiúne s .
PARTÍȚIE^2 , partiții , s . f . 1. ( Mat . ; în expr . ) Partiție a unei mulțimi = mulțime formată din submulțimi ale unei mulțimi date , disjuncte două câte două și a căror reuniune este mulțimea dată . 2. ( În lingvistica matematică ) Clasificare a cuvintelor după flexiune . PARTÍȚIE^1 s . f . v .
PERTINÉNT , - Ă , pertinenți , - te , adj . 1. ( Livr . ) Care se potrivește exact obiectului despre care este vorba , care este adecvat pentru ceea ce vrea să argumenteze ; potrivit , nimerit , convenabil ; p . ext . care denotă profunzime , competență . 2. ( Despre elemente lingvistice ) Dotat cu o anumită funcțiune într - un sistem
POLIGENÉZĂ s . f . Concepție după care fenomenele biologice , sociale , lingvistice etc . nu derivă dintr - un izvor unic , ci au origini multiple . - Poli - + geneză . Cf . fr . %
... POLNOGLASÍE s . f . Fenomen lingvistic caracteristic limbilor slave de est , care constă în prezența grupurilor de sunete " oro " , " olo " , " ere " între consoane , corespunzând grupurilor " ra " , " la " , " re " , " le " din vechea ...
... PUMNÍST , - Ă , pumniști , - ste , adj . , s . m . ( Adept ) al sistemului lingvistic
... PUMNULIZÁ , pumnulizez , vb . I . Tranz . ( Rar ) A modifica după sistemul lingvistic
ROMANÍSTICĂ s . f . Disciplină lingvistică și filologică ce se ocupă cu studiul ( comparativ al ) limbilor