Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru IZVOR

 Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 62 pentru IZVOR.

MATCĂ

... MÁTCĂ , mătci , s . f . I. 1. Albie ( minoră ) a unei ape curgătoare ; pat ^2 , făgaș , vad , albie . 2. Fig . Origine , obârșie , început , izvor ; spec . loc de naștere ; familie , neam din care se trage cineva . 3. Parte a năvodului în care se strâng peștii când năvodul este ...

 

NAIADĂ

NAIÁDĂ , naiade , s . f . ( Mitol . ) Nimfă a izvoarelor , a fântânilor și a apelor curgătoare . [ Pr . : na -

 

OAZĂ

OÁZĂ , oaze , s . f . 1. Loc cu izvoare de apă și cu vegetație bogată în mijlocul unui pustiu nisipos . 2. Loc neacoperit cu gheață în zona interioară a

 

ORIGINE

... ORÍGINE , origini , s . f . 1. Punct de plecare pentru formarea unui lucru , a unui fenomen ; început , proveniență ; izvor , obârșie . 2. Apartenență prin naștere la o anumită familie , la un anumit grup social , la o anumită națiune . 3. Punct pe o linie , pe o ...

 

PASSIM

... PASSIM adv . În diferite locuri , în ( mai ) multe locuri dintr - un izvor

 

PICURIȘ

... PICURÍȘ s . n . ( Rar ) Cădere a apei sub formă de picături ; p . ext . loc unde apa unui izvor

 

POLIGENEZĂ

... POLIGENÉZĂ s . f . Concepție după care fenomenele biologice , sociale , lingvistice etc . nu derivă dintr - un izvor

 

PREALUMINAT

... PREALUMINÁT , - Ă , prealuminați , - te , adj . 1. ( Înv . ) Care constituie un izvor ( puternic ) de lumină , care răspândește ( multă ) lumină ; ( foarte ) luminos , strălucitor . 2. ( În titulatura dată suveranilor ) Mărit , slăvit , preamărit . 3. Fig . Plin de înțelepciune . - Prea + luminat ...

 

PRELUCRARE

... prelucrări , s . f . Acțiunea de a prelucra și rezultatul ei ; ( concr . ) operă literară , științifică , expunere cu caracter politic etc . realizată pe baza unui izvor

 

RAȚIONALISM

... RAȚIONALÍSM s . n . 1. Curent în teoria cunoașterii , care consideră rațiunea ca singurul izvor

 

RESURGENȚĂ

... RESURGÉNȚĂ , resurgențe , s . f . ( Geol . ) Izvor

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>