Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru IESE

 Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 325 pentru IESE.

ASTEREALĂ

ASTEREÁLĂ , astereli , s . f . Căptușeală de scânduri așezată pe un schelet de lemn , pentru a susține învelitoarea unui acoperiș , o boltă de beton în timpul turnării etc . - Astări ( ieșit din uz , " a căptuși cu scânduri " < astar , înv . , " pânză ordinară " < tc . ) + suf . -

 

AUTOHEMOTERAPIE

AUTOHEMOTERAPÍE , autohemoterapii , s . f . ( Med . ) Hemoterapie ieșită din uz , efectuată cu sângele pacientului . [ Pr . : a -

 

BĂIAT

BĂIÁT , băieți , s . m . 1. Copil de sex bărbătesc . 2. Persoană de sex bărbătesc ieșită nu de mult din vârsta copilăriei ; p . ext . adolescent , flăcău . 3. Fiu , fecior ( al cuiva ) . 4. ( Rar ) Servitor , slugă . Băiat la

 

BRĂȚARĂ

BRĂȚÁRĂ , brățări , s . f . 1. Podoabă în formă de verigă , făcută din metal prețios sau din alt material și purtată de femei la încheietura mâinii sau pe braț ; brățea . 2. Manșetă brodată la mânecile cămășilor țărănești . 3. ( Tehn . ) Piesă de metal alcătuită din una sau mai multe bucăți , care se strânge în jurul altor piese pentru a le asambla . 4. ( Arhit . ) Inel de metal care strânge o coloană ; ornament ieșit în relief cu asemenea

 

BRĂȚEA

BRĂȚEÁ , brățele , s . f . ( Reg . ) Brățară ( 1 ) . - Refăcut din pl . brățale ( ieșit din uz <

 

BRIGADĂ

BRIGÁDĂ , brigăzi , s . f . 1. Mare unitate militară , formată dintr - un număr variabil de regimente , batalioane și divizioane . 2. Formație ( stabilă ) de lucru , compusă din muncitori organizați adesea pe echipe și pe schimburi sau pe faze de operație , în vederea îndeplinirii unei sarcini de producție . 3. ( În sintagma ) Brigadă silvică = subunitate silvică formată din unul sau din mai multe cantoane , și condusă de un brigadier silvic . 4. ( Ieșit din uz ; în sintagma ) Brigadă artistică = colectiv în cadrul mișcării artistice de amatori , care prezenta programe artistice ( scurte ) inspirate din viața colectivului din care făcea

 

BULBUCAT

BULBUCÁT , - Ă , bulbucați , - te , adj . Ieșit în afară , formând o proeminență ; umflat . V.

 

BURTĂ

BÚRTĂ , burți , s . f . 1. ( Pop . ) Abdomen , pântece . 2. Fig . Partea bombată , mai ridicată sau mai ieșită în afară , a unor obiecte . - Et .

 

BUZNA

BÚZNA adv . A da ( În expr . ) ( sau a intra ) buzna = a năvăli ( undeva ) pe neașteptate , a se repezi să intre sau să iasă . [ Var . : bústa

 

CĂMIN

CĂMÍN , căminuri , ( 1 , 4 , 6 ) ( 2 , 3 , 5 ) cămine , s . n . 1. Sobă joasă , zidită la peretele camerei , cu vatra larg deschisă . 2. Cuptor , vatră . 3. Coș pe unde iese fumul ; horn . 4. Fig . Casă părintească ; p . ext . familie . 5. Denumire dată unor instituții cu caracter social - cultural ; cămin de copii = instituție cu regim de internat pentru copii preșcolari ( 3 - 6 ani ) , cu orar de zi sau săptămânal ; cămin studențesc = așezământ universitar care asigură cazarea studenților , pe lângă acesta funcționând uneori și cantine ; cămin cultural = instituție înființată în scopul propagării culturii la sate ( 5 ) ; cămin școală = cămin pentru copiii orfani , în care se află și școala ; cămin spital = cămin ( de bătrâni ) în care se acordă asistență medicală . 6. Încăpere mică subterană , zidită și acoperită cu capac de fontă , pe traseul unei conducte de alimentare cu apă a unui canal , construită pentru a permite accesul la conductă sau la

 

CAHLĂ

CÁHLĂ , cahle , s . f . 1. ( Reg . ) Coșul sobei sau deschizătura prin care iese fumul în tinda caselor țărănești . 2. Placă de teracotă sau de faianță folosită la construcția

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>