Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FUNDAMENTAL
Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 95 pentru FUNDAMENTAL.
FOSFATÁZĂ , fosfataze , s . f . Enzimă care participă la toate procesele organice
FRUMÓS , - OÁSĂ , frumoși , - oase , adj . , adv . , s . n . I. Adj . 1. ( Adesea substantivat ; despre ființe și părți ale lor , despre lucruri din natură , obiecte , opere de artă etc . ) Care place pentru armonia liniilor , mișcărilor , culorilor etc . ; care are valoare estetică ; estetic . 2. Care place , care trezește admirația din punct de vedere moral . 3. ( Despre timp ) Senin , calm ( din punctul de vedere al stării atmosferice ) . 4. ( Despre lucruri sau fapte ) Important , considerabil , remarcabil . II. Adv . 1. În mod plăcut , armonios , estetic . 2. Potrivit , bine ; așa cum se cuvine . III. S . n . Categorie fundamentală a esteticii prin care se reflectă însușirea omului de a simți emoție în fața operelor de artă , a fenomenelor și a obiectelor naturii etc . și care are ca izvor obiectiv dispoziția simetrică a părților obiectelor , îmbinarea specifică a culorilor , armonia sunetelor
GÁLBEN , - Ă , galbeni , - e , adj . , subst . 1. Adj . De culoarea aurului , a lămâiei etc . 2. S . n . Una dintre culorile fundamentale ale spectrului solar , situată între portocaliu și verde . 3. S . m . Nume dat mai multor monede străine de aur , de valori variabile , care au circulat și în țările românești . 4. S . f . ( În sintagma ) Galbenă de Odobești = specie de viță de vie cu boabele strugurilor galbene - verzui . [ Var . : ( pop . ) gálbin , - ă adj . ,
GENERÁL^2 , - Ă , generali , - e , adj . 1. Care este comun tuturor ( sau marii majorități a ) ființelor sau obiectelor dintr - o anumită categorie . 2. Care privește ceva în ansamblu , în trăsăturile fundamentale , care se ocupă în linii mari de ceva . 3. Care se întâmplă , care există pe o întindere mare , care cuprinde o arie foarte largă sau totul . 4. Care are toată răspunderea în conducerea unei anumite diviziuni dintr - o instituție , dintr - o întreprindere etc . Director general . GENERÁL^1 , generali , s . m . Denumire generică pentru gradele de ofițeri superioare gradului de colonel ; persoană care are un astfel de grad . [ Var . : ghenerár , ghinărár s .
GÍNTĂ , ginți , s . f . Grup de oameni care provin dintr - un strămoș comun , formând unitatea ( 4 ) de producție fundamentală a comunei primitive ; formă de organizare socială proprie unui asemenea grup de
... GLUCÍDĂ , glucide , s . f . Substanță organică naturală care conține carbon , hidrogen și oxigen , reprezentând un constituent fundamental
IDÉE , idei , s . f . 1. Termen generic pentru diferite forme ale cunoașterii logice ; noțiune , concept . 2. Principiu , teză cuprinzătoare , teză fundamentală , concepție , gândire , fel de a vedea . 3. ( În expr . ) Idee fixă = imagine , gând delirant izolat , intens și durabil , lipsit de rațiune . 4. ( În expr . ) O idee ( de . . . ) = o cantitate mică , redusă etc . O idee mai
INDIGÓ , indigouri , s . n . , adj . invar . 1. S . n . Una dintre culorile fundamentale ale spectrului luminii , cuprinsă între albastru și violet . 2. Adj . Care are culoarea descrisă mai sus . 3. S . n . Materie colorantă albastru - închis , extrasă din frunzele mai multor plante tropicale sau obținută sintetic din anilină sau din acid antranilic și folosită pentru vopsirea lânii și a bumbacului . 4. S . n . Hârtie - carbon ; plombagină . [ Var . : indigóu s .
INDÚCȚIE , inducții , s . f . 1. Formă fundamentală de raționament , care realizează trecerea de la particular la general . 2. Producere sau influențare a unui fenomen de către un alt fenomen altfel decât printr - o acțiune mecanică nemijlocită . 3. Mecanism nervos prin care o stare de excitație sau de inhibiție aflată într - un centru nervos favorizează sau determină apariția stării opuse într - un alt centru
INFRASTRUCTÚRĂ , infrastructuri , s . f . 1. Ansamblul elementelor care susțin partea principală a unei construcții , care o fixează de teren și care transmite acestuia forțele . 2. Ansamblul instalațiilor de la sol necesare pentru decolarea , aterizarea , adăpostirea și întreținerea avioanelor . 3. Sistem de relații între elementele fundamentale ale unui macrosistem (
... INHIBÍȚIE , inhibiții , s . f . 1. Proces fundamental al activității nervoase , opus excitației , care se manifestă prin diminuarea , frânarea sau suprimarea efectelor excitației . 2. ( Chim . ) Fenomen de oprire , de întârziere sau de micșorare ...