Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FUGĂ

 Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 64 pentru FUGĂ.

PĂFUGA

PĂFUGÁ , păfúg , vb . I . Tranz . ( Reg . ) A fugări , a alunga . [ Var . : pefugá vb . I ] - Pe +

 

PĂZI

PĂZÍ , păzesc , vb . IV . 1. Tranz . A fi însărcinat sau a - și propune să supravegheze ca ceva sau cineva să fie în siguranță , să nu fugă , să nu dispară etc . ; a străjui . 2. Tranz . și refl . A ( se ) feri , a ( se ) apăra ( de o primejdie ) . 3. Tranz . A avea grijă , a se ocupa ( de cineva sau ceva ) ; a îngriji , a supraveghea . 4. Tranz . ( Înv . și reg . ) A pândi , a urmări momentul potrivit , sosirea sau trecerea cuiva . 5. Tranz . ( Înv . și pop . ) A respecta , a îndeplini o poruncă , un angajament etc . 6. Tranz . ( Înv . ) A păstra , a menține ( în aceeași stare ) ; a întreține . [ Imper . sg . și : ( fam . )

 

PĂZIT

PĂZÍT^2 , - Ă , păziți , - te , adj . 1. Străjuit , supravegheat ( să nu dispară , să nu fugă etc . ) . 2. Apărat , ocrotit . - PĂZÍT^1 s . n . ( Rar ) Pază , străjuire , pândă . - V.

 

PAȘLI

... PAȘLÍ , pașlesc , vb . IV . Tranz . ( Reg . ; fam . ) 1. ( În expr . ) A o pașli = a fugi

 

PARICOPITAT

PARICOPITÁT , paricopitate , s . n . ( La pl . ) Ordin de mamifere erbivore mari , cu piciorul adaptat pentru fugă și terminat cu două degete dezvoltate , acoperite cu câte o copită , și cu două degete mici , reduse ; ( și la sg . ) animal care face parte din acest

 

RĂSFOI

RĂSFOÍ , răsfoiesc , vb . IV . Tranz . A întoarce foaie cu foaie o carte , un ziar etc . , citind în fugă ( și pe sărite ) ; a frunzări . - Răs - +

 

REEXPOZIȚIE

... REEXPOZÍȚIE , reexpoziții , s . f . Secțiune a unei sonate , a unei fugi

 

REFUGIA

... REFUGIÁ , refugiez , vb . I . Refl . A se retrage dintr - un teritoriu ocupat , a fugi din fața unui pericol sau a unei neplăceri , căutând sprijin sau ocrotire la cineva sau undeva : a se pune la adăpost ...

 

REPEZEALĂ

REPEZEÁLĂ , repezeli , s . f . 1. Iuțeală , grabă mare , repeziciune . 2. ( Rar ) Goană , fugă . - Repezi + suf . -

 

REPEZITURĂ

REPEZITÚRĂ , repezituri , s . f . ( Rar ) Mișcare rapidă , precipitată ; goană , fugă . - Repezi + suf . -

 

RICERCAR

RICERCÁR s . n . Compoziție muzicală polifonică , anterioară fugii , alcătuită din mai multe secțiuni ( fiecare având tema sa proprie ) , care se cântă fără întrerupere , capriciu ,

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>