Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ELECTRICĂ
Rezultatele 41 - 50 din aproximativ 493 pentru ELECTRICĂ.
... n . Dispozitiv pentru descărcarea benzii de cauciuc a unui transport în diferite puncte de pe traseul său . 3. S . n . ( În sintagma ) Descărcător electric
DESCHÍS , - Ă , deschiși , - se , adj . 1. ( Despre uși , porți , capace etc . ) Dat la o parte spre a lăsa descoperită o deschizătură . 2. ( Despre încăperi , lăzi etc . ) Cu ușa sau capacul neînchise sau neîncuiate . 3. Fig . ( Adesea adverbial ) Lipsit de ascunzișuri , de fățărnicie ; franc , sincer . 4. ( Despre obiecte care se pot închide ) Cu marginile ( sau cu părțile componente ) desfăcute , îndepărtate ; care nu mai e împreunat sau strâns . A lăsa foarfecele deschis . 5. ( Despre terenuri ) Neîngrădit , neîmprejmuit ; p . ext . care se întinde pe o mare distanță ; ( despre drumuri ) pe care se poate circula nestingherit , fără obstacole . 6. ( În sintagmele ) Vocală deschisă = vocală pronunțată cu gura mai deschisă decât în cazul vocalelor închise . Silabă deschisă = silabă terminată în vocală . 7. ( Despre circuite electrice ) Care este întrerupt ; ( despre aparate electrice de conectare ) cu contactele separate . 8. ( Despre culori ) Cu nuanță mai apropiată de alb decât de negru ; pal , luminos , clar . [ Var . : ( pop . ) deșchís , - ă
... DEVOLTÓR , devoltoare . s . n . Mașină sau transformator electric
... DIÓDĂ , diode , s . f . Element al unui circuit electric cu doi electrozi , care are o rezistență mică față de un sens de trecere a curentului electric
... DULÍE , dulii , s . f . Piesă metalică în care se fixează becul electric
... ECLATÓR , eclatoare , s . n . Aparat electric
ELECTRICITÁTE s . f . 1. Una dintre proprietățile fizice fundamentale ale materiei , care se manifestă prin ansamblul fenomenelor legate de apariția , de mișcarea și de interacțiunea corpurilor purtătoare de sarcină electrică . 2. Ramură a fizicii care se ocupă cu studiul fenomenelor
ELECTRIFICÁ , electrífic , vb . I . Tranz . A introduce folosirea energiei electrice , lumina electrică ; a efectua lucrări de
ELECTRIFICÁRE , electrificări , s . f . Acțiunea de a electrifica și rezultatul ei ; ansamblu de lucrări efectuate pentru introducerea și extinderea folosirii energiei electrice în diferite scopuri în toate ramurile economiei naționale , în activitatea social - culturală și în consumul casnic , pe calea sporirii producției de energie electrică . - V. electrifica . Cf . fr . %
... ELECTROBÚZ , electrobuze , s . n . Autovehicul de transport în comun , acționat de un motor electric alimentat de la un acumulator propriu ( mecanic sau electric
ELECTROCINÉTIC , - Ă , electrocinetici , - ce , s . f . , adj . 1. S . f . Ramură a electromagnetismului care studiază stările și fenomenele staționare din conductoarele electrice parcurse de curenți electrici de conducție . 2. Adj . Care se referă la electrocinetică ( 1 ) , care aparține