Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DAC

 Rezultatele 41 - 47 din aproximativ 47 pentru DAC.

SEPARATOR

SEPARATÓR , - OÁRE , separatori , - oare , adj . , s . n . I. Adj . Care are calitatea de a separa . II. S . n . 1. Dispozitiv , aparat sau mașină care servește la curățarea unei substanțe de altele sau la separarea unuia sau mai multor componenți dintr - un amestec . Separator de țiței . 2. Aparat electric folosit pentru conectarea și deconectarea vizibilă a unui circuit electric , manevrabil numai dacă circuitul este

 

SINCRONOSCOP

SINCRONOSCÓP , sincronoscoape , s . n . 1. Instrument folosit pentru a indica dacă două fenomene periodice sunt sincrone . 2. Instrument folosit pentru determinarea momentului în care a fost realizată sincronizarea a două tensiuni electrice

 

SOLICITA

SOLICITÁ , solícit , vb . I . 1. A cere ( cu stăruință ) să i se acorde ceva , a se adresa cuiva cu o cerere . 2. A provoca , a trezi ; a atrage . 3. A supune un corp unei acțiuni fizice ( de tracțiune , torsiune , apăsare etc . ) care l - ar putea distruge dacă ar depăși o anumită valoare . [ Acc . și : ( prez . ind . )

 

TARABOSTES

TARABÓSTES s . m . pl . Denumire dată ( de latini ) aristocraților geto - daci ; pileați . - Cuv .

 

TRIUNGHI

TRIÚNGHI , triunghiuri , s . n . 1. Poligon format din trei laturi care se întâlnesc două câte două și formează trei unghiuri interne . 2. Grup de trei ( sau de mai multe ) ființe sau lucruri ale căror puncte de așezare , dacă ar fi unite prin linii , ar reprezenta vârfurile unui poligon cu trei laturi . 3. ( Muz . ) Trianglu . - Tri - + unghi ( după fr .

 

VERIFICA

VERIFICÁ , verífic , vb . I . Tranz . 1. A controla ceva pentru a constata dacă corespunde adevărului , cerințelor , calității sau anumitor date . 2. A examina pe cineva pentru a vedea în ce , măsură corespunde funcției sau calității pe care o deține sau care i se

 

VULPE

VÚLPE , vulpi , s . f . I. 1. Mamifer carnivor sălbatic , de mărimea unui câine , cu blana roșcată , cu coada lungă și stufoasă , cu urechile ascuțite și cu botul îngust ; vulpoaică ( Vulpes vulpes ) . 2. Fig . Persoană vicleană , șireată . II. 1. ( Reg . ) Dar în bani sau în vin pe care , după datina de la nunți , mirele , dacă este din alt sat , este obligat să - l dea flăcăilor din satul miresei . 2. Soi de strugure cu ciorchinele lung , cu boabele rare , dulci , de culoare roșiatică . 3. Ferestruică în acoperișul caselor țărănești , prin care iese fumul din pod . 4. Compuse : ( Iht . ) vulpe - de - mare = vatos ; ( Zool . ) vulpea - deșertului = fenec . [ Var . : húlpe s .

 

<<< Anterioarele